Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Regatul sălbatic: Habitatele sturionilor
Vineri, 22 Iunie 2018
Sâmbătă, de la ora 16:10, la TVR 2, ați putut urmări un nou documentar din seria "Regatul sălbatic": despre conservarea mediului în care trăiesc  sturionii, dar şi despre impactul social al prohibiţiei pentru comunităţile de pe cursul Dunării.
Alte legături
REGATUL SĂLBATIC

Vechea percepție a fructului oprit care devine cu atât mai tentant cu cât regulile de protecție devin mai drastice, se aplică și în cazul sturionilor sălbatici. Astfel se pare că nimic nu e mai dăunător în domeniul protecției habitatelor, decât să interzici pescuitul, fără să oferi o alternativă demnă şi concretă pentru subzistența comunităților din această zonă.

Chiar în zilele în care eram la filmare pentru episodul despre sturioni, deși aflați în plină vară şi în plină perioadă de prohibiţie la pescuitul acestor specii de peşti, am fost întrebați dacă nu am vrea să gustăm un delicios storceag. După cum se știe, acest fel de mâncare tradițional se prepară, într-adevăr diferit de la localitate la localitate, pe toată întinderea Deltei Dunării, dar şi pe Dunărea de Jos, din carne de sturion. După ce au aflat ce filmăm, cei care ne invitaseră, s-au cam răzgândit și au schimbat oferta...

Totuși realitatea rămâne şi e cu atât mai dureroasă cu cât există soluții viabile și alternative sustenabile şi complementare simplei legiferări a prohibiției la speciile de sturioni de pe Dunărea de Jos, Deltă și Marea Neagră.

În ceaţa creată de autorităţi şi de diferite organizaţii româneşti sau internaţionale care se bat cu pumnul în piept că sunt, atenţie, fiecare, "cei mai mari apărători ai sturionilor", am reuşit să descopăr un grup de cercetători ştiinţifici care se luptă pentru conservarea speciilor de sturioni din Dunărea de Jos. În faţa realităţii crunte că aceşti veritabili urmaşi ai dinozaurilor din Triassic rezistă doar datele ştiinţifice certe. Restul este statistică şi vorbe de furat banii contribuabililor.

Chiar dacă cercetătorii români de mediu au argumente solide, rezistenţa pe care o întâmpină este una greu de imaginat în secolul XXI. Te-ai aştepta ca dovezile ştiinţifice să fie suficiente pentru a determina schimbări în consecinţă. Însă, realitatea este cu totul alta din cauza intereselor comerciale legate istoric deja, de speciile de sturioni din Dunăre şi Marea Neagră.

Acum, în 2018, concluziile mele legate de sturionii de pe Dunărea de Jos sunt două. Prima este că nu trebuie neglijat impactul social pe care îl are prohibiţia pentru comunităţile de pe cursul Dunării. A doua concluzie, legată de prima, este că autorităţile nu valorifică pe deplin rezultatele cercetărilor privind habitatele sălbatice ale sturionilor în combaterea braconajului şi găsirea de alternative pentru comunităţile locale aflate de-a lungul Dunării. Nu dau sfaturi, dar în conservarea mediului e ştiut că e bine să acţionezi cât timp nu e încă prea târziu!

Cred că cele mai bune trei lucruri pe care le putem învăţa de la sturioni sunt statornicia, consecvenţa şi perseverenţa. Altfel nu-mi explic cum de nu au uitat să urce an de an pe Dunăre din Marea Neagra încă din Triassic, adică de acum aproximativ 250 de milioane de ani până în zilele noastre.

Asta da memorie!