Zilnic, de la ora 19:00, urmăriţi la TVR 2 documentarele realizate de jurnaliştii de la Arte France. În această săptămână, am ajuns în Canada, munţii Pirinei, Franţa, Kenya şi Indonezia.
În Pirinei, la şcoala de ciobani (luni, 13 iulie, ora 19:00)
La 24 de ani, Yann Amouret vrea să îmbrăţişeze această viaţă dominată de dispoziţia animalelor şi capriciile vremii. Yves Renaud, cioban-şef în munţii Pirinei, îi va fi ghidul său preţ de-o vară.
La finalul lunii mai, celor doi bărbaţi li se dau 1300 de oi de care trebuie să aibă grijă. Pentru cinci luni, Yves şi ucenicul său trebuie să se trezească la cinci dimineaţa, pentru a duce oile acolo unde iarba este mai proaspătă, mai moale sau unde tufişurile par să invadeze munţii. Botanist, dar şi veterinar, meteorolog şi dresor de câini, Yann descoperă ce înseamnă de fapt să fii păstor. El este singur, trebuie să aibă grijă de sine însuşi, e singurul care ia decizii şi, mai ales, singurul care va fi tras la răspundere la finalul verii. Toată această singurătate, pentru a se bucura de reîntâlnirea care vine în toamnă. (Pyrenees, a l'ecole des bergers, Franţa-Germania, 2005)
Pe Valea Loarei (marţi, 14 iulie, ora 19:00)
Loara, cunoscută mai ales pentru castelele sale, nu are niciun baraj sau ţărm modificat, astfel că lungul fluviu de 1020 kilometri se desfăşoară într-un mod natural.Pe malurile sale, oamenii îşi apără tradiţiile: casele de tuf, cultivarea viţei de vie şi a unor varietăţi de legume dispărute de mult timp. Viaţa pictorului Jean-Jack Martin este marcată de lungul curs al fluviului francez. (Mon bout de Loire, Franţa-Germania, 2008)
Tăietorii de lemn din Canada (miercuri, 15 iulie, ora 19:00)
Pentru mult timp, Columbia Britanică a fost considerată un El Dorado al industriei lemnului. Dar pescuitul excesiv este sursa marilor probleme din zonă, iar pentru a conserva economia forestieră şi natura ar trebui luate noi măsuri urgent. În cea mai vestică provincie canadiană, ne întâlnim cu Cal March, un tăietor de lemne a cărui zi de muncă începe la 4:30 dimineaţa. (Les bucherons du Canada, Franţa-Germania, 2009)
Kenya, satul femeilor (joi, 16 iulie, ora 19:00)
În satul Umoja, parte a parcului naţional Samburu din Kenya, nu sunt decât femei. Victime ale mutilării sexuale, mariajelor forţate şi violenţei conjugale, ele şi-au găsit un refugiu în acest tărâm al păcii fondat în 1990.
Este cazul Naporei, violată de un necunoscut, apoi bătută şi alungată de către soţul ei. Unite, locuitoarele satului Umoja şi-au creat o nouă viaţă, unde fac munci atribuite de regulă bărbaţilor: crescutul, dar şi tranşarea animalelor. Aceasta este o adevărată provocare pentru societatea patriarhală kenyană. (Kenya, Le Village Des Femmes, Franţa-Germania, 2006)
Circul din Moscova (vineri, 17 iulie, ora 19:00)
Un spectacol straniu anima viaţa normală şi calmă de pe ţărmul lacului Selig, între Moscova şi Sankt Petesburg: în faţa unui public de bătrânici fascinate, un grup de tineri execută exerciţii de echilibru pe cilindre, jonglează cu inele şi fac contorsiuni. Studenţi ai Şcolii de Circ din Moscova, ei vor sta două săptămâni într-o cabană de la ţărmul lacului. Igor Teplov, profesorul lor, organizează un turneu care-i va purta printre satele pierdute al Seligului. (Le cirque de Moscou en balade, Franţa-Germania, 2007)
Şampania, o pasiune lichidă (sâmbătă, 18 iulie, ora 19:00)
Vara e pe sfârşite. În provincia Champagne, ultimele raze de soare mângâie strugurii din soiurile Pinot negru, Riesling negru şi Chardonnay. Aici se fabrică şampania, băutura naţională a Franţei, obţinută conform unor reguli stricte stabilite de podgorenii din zonă.
Anselme Selosse este viticultor. În viile sale de lângă Avize începe recoltarea strugurilor albi din specia Côtes, iar muncitorii sezonieri sosesc din toate colţurile Franţei. Pentru ei, culegerea strugurilor înseamnă “al cincilea anotimp”. În această zonă, în secolul al XVII-lea călugărul benedictin Dom Pérignon inventa cunoscuta şampanie. (Champagne, les bulles du desir, Franţa-Germania, 2011)
Grădina din Java (duminică, 19 iulie, ora 19:00)
Dealurile din jurul Bogorului sunt cunoscute ca Grădina Edenului din Indonezia. O zonă recunoscută pentru grădinile sale luxuriante, aici bărbaţii practică o medicină antică construită în jurul unei plante numită jamu. Această tradiţie, practicată în trecut doar de câteva familii de vindecători, a devenit astăzi foarte populară.
Endah Lasmadivati, o specialistă în ierburi care are propria sa grădină de ierburi medicinale, şi-a îndeplinit visul. Ea şi soţul ei, Putu Oka Sukanta, autor şi cunoscut acupunctor, au grijă de bolnavii care nu-şi permit serviciile medicale tradiţionale. (Le jardin de Java, Franţa-Germania, 2008)
