Pe parcursul campaniei „Brâncuşi, sculptorul luminii”, pe TVR 2 vor fi difuzate, zilnic, scurte interviuri şi reportaje despre universul, opera şi viaţa sculptorului român. De la orele 9: 20 şi 16:50.

TVR 2 va difuza zilnic scurte interviuri şi fragmente din filmele de arhivă produse de Manase Radnev, Constantin Chelba, Carmen Dumitrescu, Ruxandra Garofeanu  şi Ileana Ploscaru Panait. Telespectatorii vor afla detalii despre ucenicia în atelierul lui Auguste Rodin, primele sale sculpturi, atelierul de la Paris, ansamblul de la Târgu Jiu sau autoportretele sale.

Aceste materiale vor fi disponibile şi pe portalul TVR+, cât şi pe contul de YouTube al canalului TVR 2.

„Brâncuşi, sculptorul ţăran” – luni, 22 februarie, ora 9:20

„Să creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob”

În Hobiţa Peştişanilor, într-o Oltenie mitică, avea să se nască în 1876, cel care avea să devină creatorul sculpturii moderne. Într-un sat în care mai mult de jumătate dintre locuitori poartă numele Brâncuşi, numai unul a devenit sinonim cu România: Constantin Brâncuşi. Oamenii locului îşi aduc aminte de el, rememorând întâmplări din copilărie.

Invitat: Barbu Brezianu – critic şi istoric de artă, expert al operei lui Constantin Brâncuşi.

S-au folosit imagini din Arhiva TVR: film Carmen Dumitrescu, „Brâncuşi, fotograf” (realizator şi producător Ileana Ploscaru Panait, 2006).

„Brâncuşi, românul-francez sau francezul-român” – luni, 22 februarie, ora 16:50

„Arta trebuie să odihnească şi să vindece contrarietăţile interioare ale omului’’

Ce era atelierul lui Brâncuşi? O provincie a României, mereu deschisă pentru prieteni, tineri artişti, crema intelectualităţii franceze. Cu toate acestea, atelierul sculptorului nu a fost o ‘’şcoală’’ în sensul celei pe care o cultivau Rodin sau Bourdelle. Era mai degrabă un loc de intersecţie, o întâlnire fecundă a ideilor novatoare, a discuţiilor despre artă, un loc al întâlnirii cu Maestrul într-o atmosferă profund spiritualizată.

Atelierul lui Brâncuşi era o insulă de românitate într-o altă cultură. Îi era dor de România şi atelierul era locul pe care-l înzestra cu spiritul a tot ceea ce era el, ca român. Spre sfârşitul vieţii, în 1951, a voit să lase prin testament, toate lucrările din atelier statului român care, i-a refuzat darul. Este momentul în care Brâncuşi renunţă la cetăţenia română, aşa se face că astăzi, el apare în toate dicţionarele lumii ca artist francez de origine română.

În 1952 capătă cetăţenia franceză. Singur, bătrân şi bolnav, Brâncuşi se rezumă în a accepta că „mă aflu printre lucrurile esenţiale", dincolo de tot ce îl mai poate lega de zbuciumul acestei lumi. Obtuzitatea autorităţilor de la noi face ca, dispariţia sa, în 1957 să treacă neobservată. În 1964 este descoperit în ţară a un geniu naţional.

Este desemnat postum ca membru al Academiei Române. În 2006, în urma Campaniei Mari Români, iniţiată de Televiziunea Română, Constantin Brâncuşi se numără printre primele 10 mari personalităţi din România din toate timpurile. E. S. Hervé Bolot: ‘’Brâncuşi nu mai este român sau francez. El aparţine Pantheonului valorilor universale’’.

Invitaţi: prof. univ. dr. Darie Dup – sculptor, Universitatea Naţională de Artă, Bucureşti; E. S. Hervé Bolot – fost ambasador al Franţei în România

S-au folosit imagini din arhiva TVR: ’’Cuminţenia pământului’’, realizatori Manase Radnev şi Constantin Chelba, 1991 şi ‘’Brâncuşi, fotograf’’, realizator şi producător Ileana Ploscaru Panait, 2006

„Rugăciunea lui Brâncuşi” – marţi, 23 februarie, ora 9:20

„Tot ceea ce încerc să fac este să împing graniţele artei tot mai adânc, în necunoscut”

După stabilirea la Paris şi ucenicia în atelierul lui Auguste Rodin, la scurtă vreme, Brâncuşi îşi dă seama că orizontul său este închis lângă marele Maestru. „Au fost anii cei mai grei", mărturisea artistul. Pleacă din atelierul lui Rodin în căutarea propriei identităţi creatoare. Îşi face un atelier în Impasse Ronsin din Paris.

Primeşte din ţară o comandă pentru un ansamblu funerar ce trebuia amplasat în cimitirul din Dumbrava, lângă Buzău. Realizează pentru acesta o serie de machete convenţionale pe care le distruge, rupând şi contractul care-l condiţiona. Eliberat de rigorile impuse de comanditar, Brâncuşi imaginează un ansamblu de mari dimensiuni, compus dintr-un bust în bronz, înălţat pe o coloană de piatră şi… „Rugăciunea’’, o femeie îngenunchiată, uşor distanţată de soclul principal. Realizată tot din bronz, stilizată într-o manieră austeră, această statuie este expresia vegherii eterne. ‘’Rugăciunea’’ avea să fie răscrucea de la care Brâncuşi a întors ireversibil istoria modernă a sculpturii. „Eram salvat!", a exclamat acesta.

Invitat: Barbu Brezianu – critic şi istoric de artă, expert al operei lui Constantin Brâncuşi.

S-au folosit imagini din arhiva TVR: „Cuminţenia pământului’’, realizatori Manase Radnev şi Constantin Chelba, 1991 şi „Brâncuşi, fotograf’", realizator şi producător Ileana Ploscaru Panait, 2006

„Brâncuşi, fotograf” – marţi, 23 februarie, ora 16:50

„Am şlefuit materialul pentru a afla linia continuă. Şi, când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit…”

Autoportretele lui Brâncuşi îl surprind pe artist de cele mai multe ori, la lucru. El nu a fotografiat niciodată altceva decât pe sine, propria-i creaţie şi atelierul de care se despărţea cu greu. O atitudine mai mult decât modernă şi actuală, dacă ar fi să luăm în consideraţie cât de „novator" şi răspândit la scară planetară este acum selfie-ul. Dar, pentru el fotografia nu era un exerciţiu derizoriu sau colateral ci, un manifest asupra sculpturii însăşi.

În egală măsură, cu o percepţie ascuţită de oltean ambiţios, a transformat-o într-un mijloc de promovare a proprie-i creaţii, trimiţând fotografiile la marile muzee ale lumii. Cum se numeşte asta? Marketing. Este Brâncuşi un precursor al marketingului cultural? Cu siguranţă că da. Era şi o strategie bine gândită privitoare la popularitatea operei sale după dispariţia proprie-i persoane. Barbu Brezianu, distinsul brâncuşolog care i-a dedicat studiului operei lui Brâncuşi o mare parte din viaţă, spunea: „Opera lui Brâncuşi este exemplul unei purităţi simple vizibile la Tg. Jiu, Paris, New York, în tot universul’’.

Invitat: Barbu Brezianu – critic şi istoric de artă, expert al operei lui Constantin Brâncuşi; Raluca Bem-Neamu – istoric de artă, muzeograf MNAR

S-au folosit imagini din arhiva TVR: ’’Cuminţenia pământului’’, realizatori Manase Radnev şi Constantin Chelba, 1991 şi ‘’Brâncuşi, fotograf’’, realizator şi producător Ileana Ploscaru Panait, 2006