loader
Foto

Întâlnire cu unul dintre cei mai mari cobzari ai României, în emisiunea „La porţile Orientului”, pe TVR 2

I se spunea „Turcu'”! Grigore Kiazim a fost unul dintre cei mai mari cobzari ai României şi primul care a introdus mandolina într-un ansamblu folcloric. În preajma zilei sale de naştere, aflăm povestea lui de la nepotul său, Baear Kiazim şi de la Alin Trocan, folclorist şi asistent universitar. Luni, 10 februarie, ora 13.00.

 

Cultura minorităţilor

De la armenii din Iaşi, la lipovenii Deltei sau saşii Sibiului, tronsonul de emisiuni „Cultura minorităţilor” aduce la TVR 2 poveştile extraordinare ale oamenilor de diferite etnii care au marcat trecutul, dar şi prezentul ţării noastre.

Sunt obiceiuri şi tradiţii pe care le-am moştenit, le-am împrumutat, dar pe care le simţim totuşi ale noastre. „Cultura minorităţilor” caută să ne ofere poveştile din spatele lor şi ne aduce în mijlocul celor mai importante evenimente din viaţa comunităţilor etnice. Descoperim artişti de diverse etnii care creează într-o singură limbă şi prezentăm personalităţile puternice, recunoscute pentru talentul lor, care s-au născut vorbind o limbă diferită.

Este şi cazul ediţiei de luni, 10 februarie, când, emisiunea „La porţile Orientului”, dedicată minorităţii turce şi tătare, ne prilejuieşte o întâlnire cu unul dintre cei mai mari cobzari ai României şi primul care a introdus mandolina într-un ansamblu folcloric: Grigore Kiazim. Urmărim „La porţile Orientului” de la ora 13.00, la TVR 2.

(w882) Grigore Ki

„Când mi-am propus să realizez acest subiect, am început să fac căutări în arhiva TVR. Am fost extrem de bucuroasă să constat bogăţia imaginilor cu Grigore Kiazim, unele vechi de 50 de ani. Ceea ce demonstrează că era apreciat în epocă, pentru că sunt câteva emisiuni care erau dedicate în întregime cobzarului. Mărturisesc că l-am redescoperit pe Grigore Kiazim, acest om cumpătat, căci astfel se tălmăceşte din turcă numele său”, ne-a declarat Dana Ioniţă, producătorul emisiunii.

I se spunea „Turcu'”! Grigore Kiazim a fost un mare rapsod al cântecului dobrogean și solist instrumentist recunoscut pe plan național la mandolină, cobză și banjo. Pentru cobză, marele său merit constă în curajul de a aborda și realiza o creație solistică impresionantă cu acest instrument.

(w882) Grigore Ki

Luni, în emisiunea „La porţile Orientului”, ne propunem să ne amintim de Grigore Kiazim chiar în preajma zilei sale de naştere, 12 februarie. Invitaţi să ne spună povestea marelui rapsod sunt nepotul său,  Baear Kiazim  şi Alin Trocan, folclorist şi asistent universitar, cel din urmă considerându-se tare norocos pentru că a reuşit să achiziţioneze una din cobzele lui Kiazim.

„Grigore Kiazim a fost un mare artist al folclorului românesc. Putem spune unic, pentru faptul că a promovat mandolina care nu e un instrument specific folclorului românesc, dar el a intrepretat melodii populare cu o virtuozitate unică”, spune Baear Kiazim, nepotul artistului. Iar folcloristul Alin Trocan completează: „Grigore Kiazim ar trebui să fie imaginea generală a dobrogeanului în România. Pentru că el nu e nici român pe de-a-ntregul, nici turc. Nu cântă doar muzică tradiţional românească. Nu cântă în totalitate muzică turcească. Este un melanj. Un melanj pe care, atunci când s-a stabilit în Bucureşti l-a adus cu el. Imaginea lui este unică în muzica de factură tradiţională”.

credit foto: Arhiva TVR, capturi emisiune La porţile Orientului

10:00 In memoriam Horia Moculescu

Realizatori: Luiza Caravasile si Carmen Ciurea

11:00 Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă

(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016), sezon 2, 20 eps)-R

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

*Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

*Ep.4: Chahar Bagh-Ispahan

În centrul Iranului, oraşul Ispahan se întinde la poalele muntelui Karkas. Datorită aşezării sale geografice privilegiate, acest oraş a devenit de-a lungul secolelor una dintre bijuteriile Orientului Mijlociu.

Centrul său a fost conceput în secolul al XVII-lea în timpul dinastiei Safavizilor, având ca sursă de inspiraţie modelul grădinii persane ancestrale descrisă în Coran. Începând cu secolul al XVIII-lea, grădinile au fost distruse progresiv, întreţinerea lor fiind prea scumpă. În prezent, au mai rămas din grădina luxuriantă de odinioară arborii aliniaţi de-a lungul bulevardului şi grădinile palatelor Hasht Behesht şi Chehel Sotoun.

 
„Tonomatul DP2” – ritmul generației Alfa, în direct la TVR 2

În fiecare vineri dimineață, de la ora 10.00 la 11.30, Studioul Muzical al Televiziunii Române prinde viață într-un show plin de energie, culoare ...

„Istorii de bun gust”, între joacă, bucate și tradiție

Călătoria prin gusturile de odinioară ajunge în Vatra Moldoviţei. Aici, realizatoarea Camelia Moise şi dascăliţă Ilaria Pușca ne invită să ...

Gala “GHEORGHE GHEORGHIU 50” la “Drag de România mea!”

Cea de-a cincea ediţie a sezonului 15 al emisiunii “Drag de România mea!” vine cu o surpriză inedită, o celebrare aparte a unuia dintre cei mai ...

 

#tvr2