Duminică, 21 decembrie, de la ora 22.40, la TVR 2, v-am spus povestea muzicală a Revoluţiei române, după un sfert de veac de la evenimentele care ne-au readus libertatea.

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Despre Revoluţia din Decembrie ’89 s-a vorbit şi se va mai vorbi mult, iar înregistrările RadioTeleviziunii Române din acele zile rămân cele care descriu cel mai bine evenimentele prin care o ţară întreagă a revenit la viaţă. Uneori prin jertfa supremă. Martorii oculari şi comentatorii au evidenţiat, nu o dată, ieşirea în stradă, în primele rânduri, a tinerilor, „decreţeii” lui Ceauşescu. Rockerii, fugăriţi altădată de Miliţie, au fost şi ei în faţă. Nu e întâmplător, aşadar, nici faptul că primele opere artistice omagiind eliberarea din Decembrie ’89 şi sacrificiile românilor au venit dinspre muzicienii rock şi folk.

Puţini îşi mai aduc aminte de un set de discuri - „Orele Revoluţiei” - care a consacrat înregistrări din timpul evenimentelor fierbinţi din instituţia media principală, fără de care e greu de imaginat descătuşarea de forţe şi mai cu seamă finalul... Lângă acestea şi-au găsit locul, atunci, viitorul Imn Naţional al României, Florian Pittiş (cu un text emoţionant semnat Dan Ursuleanu), Tudor Gheorghe, Maria Tănase („Hora Unirii”), Doina şi Ion Aldea Teodorovici, Gheorghe Zamfir, corul Madrigal ş.a.m.d. Câteva dintre melodiile dedicate Revoluţiei române au fost ilustrate ulterior cu videoclipuri impresionante. „Discuri realizate cu participarea excepţională a poporului român.”

Dacă Revoluţia a început la Timişoara, trebuie spus de la început că în balconul Operei Române, în 20 decembrie, au urcat (şi au cântat) chitaristul lider de la Pro Musica - Ilie Stepan - şi bateristul Vasile Dolga. Mai mult, grupului rock timişorean îi aparţine şi unul dintre primele hituri postrevoluţionare, „Timişoara”. Imediat după aceea, Erlend Krauser (chitaristul fugar de la Phoenix) şi solistul Moni Bordeianu lansau pe frecvenţele Radio Europa Liberă „Păsări albe”. Tot din Germania, alţi doi muzicieni rock timişoreni emigraţi, Tavi Iepan şi Dixie Krauser, trimiteau spre ţară cântecul „Ninge”.

Mihai (Micky) Gâtlan

În Bucureşti, prima victimă a represiunii  a fost Mihai Lucreţiu Gâtlan, zis „Rockerul”. Membru al unei trupe rock underground de la Casa de Cultură Studenţească – Interval – Micky a fost prezent cu prietenii în Piaţa Universităţii, pe 21 decembrie. A fost lovit de un camion TAB, iar după ce s-a ridicat a fost împuşcat. Cinstindu-i memoria, formaţiile Conex şi, mai târziu, Cri Gri, au lansat piesele „Tânăr Erou” respectiv „Baladă pentru fiul pierdut”, mai puţin cunoscute marelui public (şi ca acestea vor mai fi fost).

Micky Gâtlan şi Interval

„Nopţi”, una dintre cele mai cunoscute melodii ale lui Vali Sterian (o compoziţie semnată împreună cu Carmen Marin, premiată în 1973 la Festivalul folk „Primăvara Baladelor”), a fost adaptată de cantautor, devenind „Vino, Doamne!”, alt şlagăr postrevoluţionar. De mare impact s-a dovedit şi noua compoziţie a lui Liviu Tudan pentru Roşu şi Negru, „Crăciun însângerat”, înzestrată cu un videoclip de Anghel Mora (fostul folkist Mişu Diaconescu). Tot la Bucureşti, Digital Art (grupul de muzică electronică al fraţilor Cristian şi Florian Nanu) a lansat pe primul disc (în primii ani ’90) melodia „Bravi Eroi”. Iar marele chitarist Adrian Ordean a cântat nu o dată propria-i piesă, solo – „22”.

Vali Sterian

Revenind la Timişoara, Phoenix - grupul etalon al rockului românesc, autoexilat în Germania în 1977 - cânta în decembrie 1989 la Osnabruck, în momentul în care a aflat de Revoluţie; Nicolae Covaci avea să afle mai târziu că vechile hituri au fost cântate de timişoreni – primii români liberi – pe treptele Catedralei Mitropolitane! Refăcut în România, grupul a cântat la rândul său, mai apoi, o compoziţie dedicată municipiului de pe Bega, omonimă. Încă o trupă rock bănăţeană, ajunsă cunoscută la nivel naţional imediat după Revoluţie – Cargo – a avut una dintre primele piese de rezistenţă în „1989”. Iar unul dintre membrii emigraţi, Tavi Iepan, a adăugat listei de mai sus încă un omagiu – melodia „(Cimitirul) Eroilor”, alături de grupul Locatarii.

1 decembrie ’90 - Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, apoi martie ’92 - Constanţa. Grupul Krypton pune în scenă opera rock „Lanţurile”, un spectacol complex celebrând libertatea, în particular jertfa românilor din ’89, apărut după un an şi pe un disc dublu. Pe acesta figurează ultimele înregistrări ale muzicianului Ioan Luchian Mihalea (grupul coral Song) şi ale actorului Călin Nemeş, rănit în Revoluţie la Cluj. Ilustrând şi două fragmente din lucrare, emisiunea TVR 2 este edificată pe desfăşurarea poemului audio-video intitulat simplu „22”, purtând semnătura muzicianului Doru Căplescu şi a Televiziunii Române Libere, cu participarea grupului Song, practic prima producţie muzicală postdecembristă importantă a fostei redacţii Divertisment – Muzică.

Ediţia se va regăsi pe TVR+ sub umbrela seriei DUPĂ 25 DE ANI.