loader
Foto

DANIELA ZECA BUZURA: JURNAL DE CARANTINĂ (XXXV c)

“Prigonitorii ei au sfârşit în chinuri groaznice, întărind cuvântul Domnului care zice: ”a Mea este răzbunarea.” (Romani 12:19)

 

Daniela Zeca Buzura
Mic dejun cu un campion

Duminică, 3 mai

PATRIARHUL CARE NU A SALVAT LUMEA

În 1847, cea mai mare închisoare a Bucureștiului, înghesuită în piața Sfântului Anton, arde într-un incendiu.

Așa se face că arestații Revoluției de la 1848 sunt încarcerați în locașuri ale bisericii din cetatea Văcăreștilor. Documentele arată, așadar, că nu Alexandru Ioan Cuza instituise acolo o închisoare, ci o găsise făcută. Lui Cuza îi aparține doar secularizarea averilor imense pe care Mavrocordații le hărăziseră mănăstirii și care trec în proprietatea statului.

“Cetățuia cu ziduri groase “rămâne doar cu talpa reședinței domnești și a curții, a dependințelor și a bisericii, plus toate splendorile în stil brâncovenesc, adăpostite înăuntru.

Regele Carol I continuă tradiția carcerei, care se va întinde pe încă aproape un secol. Pe scurt, în temnița de la Văcărești au fost deținuți politici Corneliu Zelea Codreanu, dar și Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi sau episcopul Vasile Aftenie.

După cum el însuși mărturisea la un moment dat, liderul legionarilor a dat numele organizației pe care o conducea, “Legiunea Arhanghelul Mihail”– inspirat de frumusețea icoanei sfântului arhanghel, aflată pe ușa din dreapta a iconostasului de la Văcărești.

După 1866, oficierea slujbelor religioase încetează cu totul în mănăstirea de pe deal, iar ce mai rămăsese din palatul Mavrocordaților, devine spital în cea mai mare închisoare a Capitalei.

Penitenciarul Rahova e inaugurat abia în 1973 și se pune prima oară problema dezafectării stabilimentului de la Văcărești, care, oricum nu mai arăta ca un complex ecumenic, ci doar ca ultimul vestigiu strălucit al barocului muntenesc de secol 18, cu ziduri înalte, dar pline, până la nivelul ochilor, de scrijeliturile atâtor serii de pușcăriași, scrise pe fețele sfinților.

Însă în 1973, Ceaușescu primește o vizită importantă : sosește la București prietenul său, Mohammad Pahlavi, șahinșahul Iranului, mare amator de muzee și monumente istorice, care îi cere să vadă mănăstirea. E impresionat “de această bijuterie” și îl sfătuiește pe Ceaușescu să o renoveze neapărat.

“N-avem atâția bani,” i-ar fi zis șeful comunist, care visa la un altfel de palat și atunci monarhul venit din deșerturile Asiei, îi dă soluția: “Deschide aici un Institut Internațional al tuturor religiilor și nu are să te coste nimic, ai să iei fonduri de la ONU.”

Lui Ceaușescu îi place ideea: cere o machetă a Văcăreștilor și aprobă începerea renovării. Merge totul cu pas de melc. Se lucrează, cu mari întreruperi, mai bine de zece ani, mai ales că, după cutremurul din 1977, Comisia Națională de Patrimoniu e desființată.

Abia la sfârșitul anului 1984, dictatorul apare în vizită, cu nelipsita Elena și însoțiți de Iustin Moisescu, patriarhul de la acea dată al României, să constate ce și cât s-a restaurat.

Se păstrează o stenogramă a vizitei, în care Ceaușescu ar fi spus autoritar: “Părinte, ia Văcăreștiul ăsta în subordinea Patriarhiei, e renovat și o să deschidem aci un mare institut teologic, mondial! Ia-l până nu mă răzgândesc !”

Dar patriarhul, temător că ar putea fi mutat dintr-odată, din dealul Mitropoliei, pe alt deal, din marginea Bucureștiului, a răspuns: “ Să se termine mai întâi renovarea, noi NU ÎL LUĂM, deocamdată!“

Ceaușescu s-a enervat și, mai mult decât el, chiar consoarta. După nici două săptămâni, au dispus intrarea buldozerelor, iar demolarea nu a putut fi amânată decât 2 ani, grație protestelor pe care le-au semnat Constantin Noica, Mihai Șora, Răzvan Theodorescu, Gheorghe Leahu și alții, care au avut mult de recuperat în urma gestului lor.

În iarna lui 1986, Văcăreștiul, cu tot ce avea, a căzut și, odată cu el, viile, casele de pe coama umbroasă și memoria, credința și arta din aproape trei veacuri.

Noi șase, o echipă restrânsă a Televiziunii Române, am spus toată povestea acestei pieiri, într-o serie de 12 episoade, care s-au difuzat din octombrie până în decembrie 2014. La sfârșitul aceluiași an, proiectul obținea Premiul pentru documentar al Asociației Profesioniștilor de Televiziune, într-o competiție cu alte 64 de producții și îmi face plăcere să vorbesc despre asta chiar azi, în Ziua Mondială a Libertății Presei.

Sunt scriitor, profesor și jurnalist de talk-show, iar “Văcărești, comoara pierdută” a fost o excepție fericită a traseelor mele. O experiență unică a dezvăluirii secretelor, documentelor și a ultimelor rămășițe legate de Văcărești.

În ajunul Crăciunului din 2014, când românii cumpărau daruri în mallul Sun Plaza, pe locul fostului așezământ al Mavrocordaților, noi am dus acolo, sub pază, o frescă cu înger, macheta și o coloană cu capiteluri, de la 1716, pentru o transmisiune de aducere aminte.

Oamenii se opreau din alergare și cumpărat. Vârstnicii lăcrimau, tinerii se uitau uluiți, ca printr-un hublou aburit, către o lume necunoscută...

Pe mâine, cu drag, DZB.

20:00 Rivalii (R)

Rivalii

*Editie speciala GALA NEMURITORII

Editia din 22 iunie este, de fapt, o editie speciala. Aceasta este realizata in parteneriat cu Teatrul Constantin Tanase si consta intr-o gala, supranumita ,,Gala Nemuritorii”. In aceasta sunt evocati artisti si compozitori ce nu mai sunt printre noi si care au lasat slagare celebre din istoria muzicii usoare romanesti: Dan Spataru, Madalina Manole, Dumitru Lupu, Ilie Micolov, Florin Bogardo, Ghe. Dinica, Malina Olinescu, Mihai Constantinescu, Victor Socaciu, Gica Petrescu, Vasile V. Vasilache, Doru Stanculescu, Luigi Ionescu, Laura Stoica, Aurelian Andreescu.

Interpretarea apartine artistilor: Tavi Colen, Daniela Tanase, Gabriel Dorobantu, Bogdan Ionita, Stela Enache, Silviu Biris, Millenium, Sanda Ladosi, Fuego, Crina Matei, Mirabela Dauer, Dan Helciug, Corul Seniorilor Sector 6, Maria Nagy, Mihai Traistariu.

In sala sunt prezente personalitati din diverse domenii, precum si membri ai familiilor celor evocati: Doina Melinte, Simona Constantinescu, Dumitrana Lupu, Elena Stoica, Aneta Stan, Viorica Flintasu, Mihai Alexandru, Eli Laslean, Liza Panait.

De asemenea, nu lipsesc momentele umoristice, sustinute de Valentina Fatu si Vasile Muraru, si cele artistice, ale baletului Teatrului Constantin Tanase.

Producator: Marina Almasan,

Organizator productie: Laurentiu Baciu

Colaboratori: Costin Teodorescu si Raluca Tudor

Prezentatori: Marina Almasan si Dan Helciug

Jurnalisti: Mirela Vasile, Adrian Banuta

Realizatori: Marina Almasan, Andreea Baciu

Regizor artistic: Dan Manoliu

Coproducator: Teatrul de Revista Constantin Tanase si Astra dell Arte

(Reluare)

23:30 Hudson şi Rex (R)

Serial * Hudson şi Rex (Hudson & Rex-Canada, 2019-2023)

*Episodul 44

Regia: Felipe Rodriguez, Alison Reid

Cu: John Reardon, Mayko Nguyen, Kevin Hanchard, Justin Kelly

*Serial poliţist, aventuri.

Redactori: Corina Feleagă, Laura Bălan, Bogdan Stănescu, Anca Radu, Gabriela Onea

(Reluare)
 
Dive ale Televiziunii Române, legende și artiști iubiți la ”Drag de România mea!”

Duminică, 30 iunie, revedeți o ediție specială ”Drag de România mea!”. Paul Surugiu-Fuego vă invită de la ora 15:00, la TVR 2.

Confruntarea cuplurilor la „Drag de România mea!”

Duminică, 23 iunie, într-o redifuzare de vacanță a emisiunii „Drag de România mea!”, v-am așteptat la ora 15.00, pe TVR 2 și online pe TVR+, cu ...

Cum se câștigă trofeul SuperBlog după 11 ani de „antrenament”

„N-am reușit să obțin acest trofeu mai devreme pentru că mi-a luat ceva timp să învăț să fiu disciplinat”, declară Bogdan Dărădan, ...

 

#tvr2