TVR 2 a transmis duminică, 22 martie, trei filme româneşti speciale, aflate la confluenţa artelor: de-a lungul celor trei poveşti, s-au întâlnit teatrul, cinematografia, pictura şi muzica.

La „Duminica filmului românesc”, vă invităm să vă petreceţi ziua de 22 martie urmărind trei pelicule despre dragoste şi artă: „Pentru că se iubesc”, „Restul e tăcere” şi „Nuntă în Basabia”.

Pentru că se iubesc, ora 14:10

Soţii Gabriela şi Dan Ionescu (el, inginer, ea, pictoriță) sunt în pragul divorţului. Emil Negulescu, judecătorul cazului, văduv şi tată al unui copil, își reprimă sentimentele pentru pictoriță, renunță la întemeierea unui cămin împreună cu ea şi înţelege că tânărul cuplu trece printr-o criză conjugală pe care o poate depăşi.

Drama în regia lui Mihai Iacob a avut premiera în 1972. În film apar Geo Barton, Florina Cercel, Dan Nuţu, Ileana Popovici, Ilinca Tomoroveanu, Fory Etterle.

Actorul Fory Etterle, pe numele său adevărat Cristofor Etterle, a murit la vârsta de 75 de ani, în 1983. A jucat în peste 30 de filme, de la începutul anilor 50 până în ultimul an de viaţă, când apare în „O lebădă iarna”, adaptare după piesa de teatru „A cincea lebădă”, de Paul Everac.

Dar el a fost cunoscut în epocă mai ales ca actor de teatru. A jucat la Teatrul Municipal, în prezent Teatrul “Bulandra” din Bucureşti. A fondat împreună cu Dina Cocea “Teatrul Nostru” în 1941 care a funcţionat doar opt ani, până la naţionalizarea lui de către regimul comunist.

Fory Etterle a interpretat şi numeroase roluri în piese de teatru radiofonic.

Restul e tăcere, ora 20:10

Filmul regizat de Nae Caranfil spune povestea realizării primului lungmetraj românesc din istorie. „Independența României: Războiul Româno-Ruso-Turc 1877” a fost filmat şi montat între anii 1911 și 1912. Premiera a avut loc pe 1 septembrie 1912, la cinematograful „Eforie” din București.

În film joacă Marius Florea Vizante, Ovidiu Niculescu, Mihai Sandu Gruia, Ioana Bulcă, Vlad Zamfirescu, Mirela Zeţa, Silviu Biriş şi, într-un rol episodic, Nae Caranfil.

Tânărul Grig, fiul unui celebru actor de pe scena Naţionalului bucureştean, dornic să se afirme, vrea să regizeze un film. Îşi propune să facă reconstituirea războiului cu turcii, prin care România îşi cucerise independenţa. În poveste apare însă şi Leon, un moşier autoproclamat Mecena în România acelor vremuri. „Patronul artelor” devine finanţatorul întregii afaceri şi protectorul lui Grig. Lucrurile se complică atunci când compania franceză care controla piaţa cinematografică europeană nu va accepta uşor competiţia cu o producţie independentă de proporţii. Grig cel talentat şi îndrăzneţ (care îl sfidează chiar pe Rege când echipa filmului e invitată la Majestatea) se trezeşte prins într-un război al banilor şi al orgoliilor.

Filmul lui Caranfil face şi un tablou de moravuri al lumii artistice bucureştene şi al Valahiei în general, din Belle Epoque. Nae Caranfil a obţinut pentru "Restul e tăcere" premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de film B-EST 2008 şi premiul publicului, la Gala B-EST. Scenariul filmului a câştigat Marele Premiu pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Paris în 1995 şi premiul al doilea la competiţia "Hartly & Merrill International Scriptwriting Competition", Los Angeles 1999 (Nae Caranfil a scris scenariul acestui film încă din 1989).

Titlul filmului este împrumutat de la William Shakespeare. „The rest is silence” – „Restul e tăcere” - este ultima replică a lui Hamlet. De altfel, în filmul lui Caranfil, referinţele la dramaturgul britanic în special şi la teatru în general nu sunt puţine şi deci deloc întâmplătoare.

Partitura Aristizzei Romanescu, în interpretarea specială a Ioanei Bulcă, sau monologul din Hamlet spus la înmormântarea unui actor de teatru, la începutul filmului, ori vizionarea filmului „Hamlet” cu Sarah Bernhardt (unde îl duce Grig pe Leon), toate vorbesc împletirea dintre destinul actorului de teatru cu apariţiile lui în filme, ca şi despre începuturile cinematografiei româneşti care a recurs la resursele din teatru.

„Hamlet” („Le Duel d'Hamlet”) este un film francez din 1900. Sarah Bernhardt deţine rolul titular în acest prim film al ei, care este şi primul Hamlet de pe ecran. Regizorul filmului de opt minute a fost Clément Maurice.

Henriette-Rosine Bernard, devenită starul teatrului francez Sarah Bernhardt, a avut la început o atitudine de neîncredere în noua artă, ea detestând peliculele în care jucase şi pe care le viziona, cerând chiar distrugerea lor. Treptat însă, cinematograful îi cucereşte inima, actriţa ajungând să joace până în ultima clipă într-un film turnat în propriul apartament.

Primul lungmetraj inspirat de piesa de teatru „Hamlet” (nu primul spectacol filmat) este „Der Rest ist Schweigen”, „Restul e tăcere”, un film german din 1959, regizat de Helmut Käutner, care a scris şi scenariul adaptat şi a fost şi unul dintre producători.

Nae Caranfil, într-un interviu din „Flacăra Iaşului”, spunea: „Încerc să văd un film ca pe un bloc socialist cu 10 etaje, în care apa caldă trebuie să ajungă la toţi. Dacă fiecare primeşte apă caldă, pentru mine este un nivel acceptabil de performanţă. Filmul trebuie să fie şi pentru un sculer-matriţer, şi pentru un membru al Academiei Române”.

Alte filme cunoscute ale lui Nae Caranfil sunt „Asfalt Tango", „Filantropica" sau „Dolce far niente".

Nuntă în Basarabia, ora 22:30

Regia filmului este semnată de Nap Toader. În rolurile principale în vedem pe Vlad Logigan şi Victoria Bobu.

Un tânăr dirijor din Bucureşti şi o pianistă din Chişinău se căsătoresc în România, dar sunt nevoiţi să mai facă o nuntă şi în Basarabia, pentru ca din darul de la rudele miresei să adune banii de avans pentru un apartament. Cea de-a doua nuntă devine prilej de competiție între rudele tinerilor miri, iar situația este complicată de diferențele de tradiții.

Comedia este o producţie România-Republica Moldova-Luxemburg.