Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
Huţulii din Bucovina, o comunitate în căutarea identităţii
Marţi, 02 Iunie 2015
Seria de reportaje „Identităţi” din cadrul emisiunii „Cultura minorităţilor” a prezentat în această miercuri povestea huţulilor, cunoscuţi ca „oameni ai pădurii”, creatori ai unei rase de cai cu calităţi remarcabile.
Hutulii
Hutulii
Alte legături
Cultura minorităţilor

UPDATE: Ediţia este disponibilă online pe TVR+.

O comunitate izolata de foşti oameni liberi ai pădurii îşi caută identitatea. Cu securea, puşca şi baltagul, aproape complet izolaţi, huţulii şi-au câştigat pe merit faima de oameni ai pădurii, sălbatici, mândri şi orgolioşi din fire, un fel de amerindieni europeni, creatori ai unei rase de cai cu calităţi remarcabile.

Huţulii sunt un grup subetnic ucrainean stabilit în regiunea care cuprinde Bucovina, Maramureş,  Transcarpatia şi Pocuţia. Deşi nu sunt consideraţi o etnie de sine stătătoare, huţulii se înrudesc, mai mult cultural decât lingvistic, cu alte populații slavofone ca boikii, rutenii, lemkii și goralii.

Istoria spune că huţulii s-au retras în nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galiţia din cauza birurilor, a greutăţii şi duratei îndeplinirii serviciului militar, a cauzelor economice şi  religioase.

„Pe lângă prezumţiile lui Nicolae Iorga de pe la 1938 sau impresiile lui Eminescu, studii istorice şi lingvistice au alimentat o teorie populară a originii române a huţulilor, opusă altor păreri, unele dintre ele tot româneşti şi bine argumentate ştiinţific, care încercau să demonstreze, bineînţeles, originea pur slavonă a acestora. Alte opinii – descinderea din civilizaţiile celtice vechi sau slavizarea unor triburi de uzi, cumani sau mongoli – adâncesc controversele studiilor asupra etniei huţule, întinsă astăzi pe teritoriul a patru ţări vecine, Ucraina, Polonia, Slovacia şi România”, scria revista National Geographic.