loader
Foto

Galerie foto

Despre misiunea muzeelor în viitor, la „Mic Dejun cu un Campion”

’’Rostul unui manager de muzeu este acela de a oferi publicului o instituţie vie, nu doar o expunere de obiecte’’, este crezul istoricului Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român. | VIDEO  

 

Daniela Zeca-Buzura
Mic dejun cu un campion

Invitatul Danielei Zeca Buzura de sâmbătă, 10 decembrie, de la ora 10.00, a vorbit despre cultură şi urma pe care aceasta trebuie s-o lase noilor generații.

’’Ne-am reîntâlnit după mulţi ani. Drumurile ni s-au intersectat profesional deseori ca muzeografi şi organizatori de evenimente culturale. Virgil Niţulescu a fost şi trainer, profesor, a lucrat în Ministerul Culturii la proiecte ce vizau patrimoniul naţional. Aria sa de expertiză s-a lărgit pentru că este omul faptelor. I-a plăcut dintotdeauna să se implice, să arate şi altora, să construiască, să-şi diversifice competenţele. Aşa încât, nu m-am mirat deloc atunci când a ocupat demnitatea de director al unui muzeu emblematic aşa cum este cel al Ţăranului Român. Au fost şi zile bune, şi zile negre la conducerea acestuia dar, ce mi-a plăcut a fost opţiunea sa de a rămâne combativ în orice situaţie. Nu s-a lăsat purtat de ape tulburi şi a restabilit normalitatea în parametrii ei. Aşa încât astăzi, odată cu întâlnirea de la Mic Dejun cu Daniela Zeca Buzura, putem creiona o concluzie asupra anilor ce s-au petrecut nu doar cu instituţia ci şi cu cel ce gestionează destinele acesteia’’, spune Ileana Ploscaru Panait, producătorul emisiunii „Mic Dejun cu un Campion”.

’’Rostul unui manager de muzeu este acela de a oferi publicului o instituţie vie, nu doar o expunere de obiecte’’, afirmă cu toată convingerea Virgil Niţulescu, continuatorul unei serii remarcabile de înaintaşi. De la fondatorul Alexandru Tzigara Samurcaş căruia i se datorează deschiderea din 1906 cu sprijinul nemijlocit al Casei Regale, la perioada după 1989 când, muzeul a fost preluat de Horia Bernea, un artist remarcabil care i-a conferit o identitate deosebită răsplătită în 1996 cu Premiul Muzeul European al Anului (EMYA), fiind, până astăzi, singurul muzeu din România care se bucură de această distincție -, la Acad. Dinu C. Giurescu şi antropologul Vintilă Mihăilescu. Fiecare dintre aceştia au contribuit, fiecare în felul său, la reaşezarea acestei instituţii de marcă printre cele mai reprezentative din România.

(w882)

Lui Horia Bernea i se datorează reinterpretarea şi identitatea cu care Muzeul Ţăranului Român este astăzi cunoscut. El a lăsat o amprentă artistică inconfundabilă ce trebuie, la rândul ei conservată şi respectată. Muzeul imaginat de el este o operă de artă în sine. Horia Bernea l-a gândit în atelierul său pornind de la obiecte valoroase de o frumuseţe deosebită ce au fost colecţionate de Al. Tzigara Samurcaş. Horia Bernea le-a văzut nu doar istoria şi măiestria execuţiei de către ţărancele românce cât, mai ales încărcătura simbolică şi spirituală fără de care acestea ar fi doar nişte simple exponate etnologice. Şi a ştiut, ca nimeni altul să le creeze un spaţiu, o expunere, o ’citire’ ce a ieşit din norme. Un concept muzeal de o semnificaţie aparte care a uimit lumea, nu doar pe specialişti ci, mai ales pe vizitatorii ce vin de multe ori la Bucureşti pentru a vizita acest muzeu emblematic. Şi, în mod special pentru a păstra întreaga istorie prin care a trecut acestă instituţie, Horia Bernea a fost cel care s-a opus vehement decapării mozaicului monumental de pe faţada clădirii – şi el în sine o operă de artă cu o tematică tributară epocii în care a fost realizat - dar, în faţa lui a amplasat, simbolic , o splendidă biserică din lemn ce recuperează semnificaţia profundă a destinului acestei instituţii.

(w882)

’’Din 2016 s-a început o amplă campanie de consolidare şi restaurare a clădirii. 2019 a fost unul dintre cei mai grei ani. Restaurarea şi conservarea operelor şi obiectelor constitutive ale unui muzeu nu se poate face de acasă. Şi, cu toate acestea, specialiştii muzeului sunt nişte oameni pasionaţi şi dedicaţi muncii lor. Ei lucrează cu migală, cercetează, conservă şi reastaurează fiecare obiect din patrimoniul muzeului. Colegii mei sunt cu toţii nişte personalităţi, fiecare artist în felul lui, ce au opinii şi firi diferite dar toţi, fără excepţie, lucrează în spiritul şi folosul instituţiei. Muzeografia este o vocaţie. Îi apreciez pe toţi şi pe fiecare în parte pentru munca lor dăruită şi profesionistă. Fiecare se implică şi îşi lasă o amprentă personală asupra expoziţiilor pe care le facem. Aşa încât putem spune că ce facem noi nu este un muzeu. E un eseu’’. – Dr. Virgil Niţulescu

Permanent colecţiile muzeului se îmbogăţesc fie prin achiziţii, fie prin donaţii. Astăzi instituţia este de fapt un centru cultural multiplu care, pe lângă colecţia de bază, laboratoare de restaurare, spaţii de depozitare şi conservare, beneficiază de săli pentru expoziţii temporare deschise artiştilor români pentru a-şi expune opera, un cinematograf şi săli de conferinte, un spaţiu exterior ce conservă piese de arhitectură ţărănească şi pietrărie, o curte interioară generoasă unde, în fiecare an, funcţionează un cinematograf în aer liber şi unde se organizează o multitudine de evenimente şi târgurile sezoniere dedicate meşteşugarilor şi artei populare, un magazin plin de icoane, piese de vestimentaţie autentică sau produse ale artiştilor contemporani şi, aşa cum se obişnuieşte peste tot în Occident, un spaţiu de relaxare şi de luat masa unde, nu o dată au loc diferite reprezentaţii artistice. Acest mare complex este vizitat nu doar de publicul de la noi ci se află înscris în toate ghidurile turistice, acest fapt aducând cu sine o reflectare corectă a culturii şi civilizaţiei româneşti.

(w882)

Cum va arăta muzeul în viitor? Iată o întrebare la care Dr. Virgil Ştefan Niţulescu a răspuns fără ezitare: ’’Va avea o funcţie inclusivă. Va pune accent mai apăsat pe sustenabilitate, comunitate locală şi mediu’’. Concluziv, simplu, direct. Alături de Daniela Zeca Buzura, în această dimineaţă într-un dialog serios şi totuşi cu mult farmec, aşa cum le stă bine unor interlocutori ce au în comun pasiunea pentru cultură şi urma pe care aceasta trebuie s-o lase celor ce vin în urma lor.

***

Emisiunea poate fi urmărită la TVR 2, sâmbătă, 10 decembrie 2022, de la ora 10:00 (reluare vineri, 16 decembrie ora 2:45); la TVRInternaţional sâmbătă, 10 decembrie 2022, de la ora 10:30; la TVR MOLDOVA duminică, 11 decembrie 2022, ora 8:55, şi online pe TVR+.

 

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

8:00 Repere sacre

Invierea Domnului Comentariu: Părintele Tarciziu Şerban, preot colaborator Producător: Ciprian Dumea Transmisiune directă de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti ATENTIE: POSIBILE PRELUNGIRI

9:00 Ferma

*Anul 26 *Editia 1268

Nu mai aveti loc la oras ? Încercati la tară !

Emisiune pentru actuali si viitori tineri fermieri.

*TOT CE SE POATE ,,Năutul , Fiul Secetei ,,

Nautul este o valoroasă plantä de cultură , mai ales în condițiile incălzirii globale și ale schimbărilor climatice. De aceea, această cultură de nișă ar fi o soluție in agricultură. Este o cultura leguminoasă care ajută si la îmbunătățirea fertilității naturale a solului cu azot.

Năutul are cerințe moderate față de apă , pe toată durata perioadei de vegetație , mai putin la semanat , care se face primăvara devreme într-un sol umed , la o adâncime de 5-8 cm și cu o distanța intre rânduri de 12 ,5-25 cm. El are o piață de desfacere insemnată fiind căutat la export ,în toate țările arabe , pentru a fi transformat în Humus , un produs cautat mai ales in perioadele de Post si în Europa , fiind benefic pentru sănătatea oamenilor.

Un specialist , originar din județul Olt , cultivă acum intensiv naut pe meleaguri tulcene in comuna Baia. Acolo este o zona însorită, cu o clima mai blândă , cu temperaturi mai scăzute în faza de germinare. El cultivă trei soiuri de năut, atât pentru comercializare dar si pentru semințe fiind foarte căutat la export.

Participă: ing. Dan Zăviceanu-fermier com. Baia , jud. Tulcea

ing. Adrian Păun-specialist

*UNDEVA ÎN ROMÂNIA ,,In Poiana , pe strada Albatrosului...! ,,

În satul Poiana , arondat orașului Ovidiu , ființează , inca din anul1994, pe locul fostei Horticola , o fermă de cresterea curcanilor , administrată de un profesor universitar , fost prorector. A cumparat inițial o livadă , pentru care a luat fonduri europene pentru a face un sistem de irigații pri picurare.

Dupa livadă a urmat avicultura , in cele patru hale dormitor ale fostei Horticola.

A dotat fiecare hală cu tot ceea ce este necesar , aducând , la inceput pui de curcan din Ungaria. Fosta cantină a amenajat-o ca un Centru de sacrificare ultramodern , o camera de refrigerare , cu o instalatie de ozon , care asigură distrugerea bacteriilor. Condițiile de igienă sunt severe , de la furaje , pănă la păsări. Acum nu mai importa pui mici pentru ca are un Centru de reproducție.

Ferma are peste 2600 de capete pe serie , care durează fiecare patru luni.

Logo-ul firmei este ,, Curcan proaspăt direct din Fermă ,,,,,

De la sacrificare la magazin, trec doar 12 ore. A făcut și un Centru nou de furajare. Reușitele afacerilor l-au transformat pe profesorul universitar într-un specialist de elită. Apropierea Paștelui il fac pe fermier să intensifice pregătirile si sa diversifice productia de preparate din curcan.

Participă: prof.univ.dr.Cornel Panait-fermier si investitor

Avicola Poiana-Ovidiu , jud. Constanța

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

 
Constantin Dinulescu, la 93 de ani de luciditate și memorie vie, invitat la „Rețeaua de idoli”

Irina Păcurariu aduce în prim-plan povestea unui destin remarcabil al teatrului și filmului românesc, luni, 6 aprilie, de la ora 20:05, la TVR 2.

Duminică de sărbătoare la TVR: Floriile și Paștele catolic, în ediții speciale și transmisiuni în direct

O zi a credinței și tradiției, reflectată în programe speciale, transmisiuni în direct și ediții dedicate pe toate canalele TVR.

Ierusalim, locuri și istorii

Ierusalim, locuri și istorii

publicat: marţi, 31 martie 2026

Echipa "Cap Compas" propune în sâmbătă dinaintea Sfintelor Paști, sărbătorite de credincioșii romano-catolici, o călătorie în Ierusalim pe ...

 

#tvr2