“Dacă nu putem fi niște sfinți, măcar să fim niște medici. “ ( Albert Camus, “ Ciuma”)

 

Luni, 23 martie

Din vremea doctorilor fără de arginți

Frigul și iarna s-au întors peste noi, deși România e, de azi, un teritoriu galben : am trecut pragul celor 500 de îmbolnăviri cu coronavirus. Dar dacă ar trebui să povestesc despre culori, tot către alb m-aș duce în această seară, ca să vorbesc, cu reverență, despre medici. Știu bine că cei “ mari,” adevărați și care își poartă halatul din vocație, NU STAU ÎN CASĂ.

Prietena mea, reputat doctor cardiolog, deși are 69 de ani și destule motive să rămână la adăpost , s-a oferit în această dimineață să ajute în două mari spitale bucureștene și a luat-o cu ea și pe o studentă din anul al cincilea , de la Medicină, care a hotărât că va face cu schimbul, cu o altă colegă : o zi - una dintre ele va urmări cursurile online, de la facultate și le va stoca și pentru cealaltă, iar în ziua următoare va fi la spital. Ca voluntar.

E vremea doctorilor fără de arginți . A sfinților-oameni, care înaintează în orb, acolo unde nouă, celorlalți, ne e teamă.

Putem crede că azi a fost ziua lor, a medicilor, asistenților medicali și a farmaciștilor de pretutindeni , care s-au mobilizat în tăcere și fără să aștepte elogiile nimănui . E adevărat că săptămâna trecută, la Sofia, mii de bulgari au ieșit în balcoane și au aplaudat șirul de ambulanțe care traversa bulevardele, ducându-i pe medicii de urgență acolo unde era nevoie.

În această luni însă, tot sacrificiul lor s-a petrecut fără zgomot și fără fast , spre folosul nostru.

Așa cum a anunțat Reuters la prima oră, 52 de medici și asistente au plecat din Havana către Lombardia, pentru a se implica în limitarea pandemiei. Treizeci dintre membrii acestei echipe au acţionat și împotriva epidemiei de Ebola , din Africa de Vest, în 2014, la apelul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, așa că experiența lor le va fi cu siguranță de ajutor italienilor.

Vă reamintesc că un venit de 6,3 miliarde de dolari în 2018, provenea din exportul de servicii medicale și din turism, acestea fiind două dintre motoarele economiei naționale cubaneze.

Și tot azi, la București au fost finalizate amenajările interioare ale corturilor și saloanelor de specialitate din cadrul formațiunii ROL 2, spitalul mobil de campanie construit pentru tratarea cazurilor ușoare și medii de coronavirus.

Dragi oameni buni, mămici cu copii, români tineri sau vârstnici, să nu ne descurajăm! Ușor nu ne va fi, însă de fiecare dată când simțiți că îngrijorarea vă ia suflul să ne gândim că am avut aici, cu numai câteva decenii în urmă, o aristocrată veritabilă și bravă, care s-a pus în slujba binelui comun, fără să poarte mască sau mănuși. Este Maria, regina-soldat, infirmiera bolnavilor de holeră din Războiul balcanic și a contagioșilor cu tifos, în anul 1917.

Era momentul în care pe frontul din Moldova, suverana s-a încadrat, purtând uniforma de ofiter, în sectorul de luptă Cireșoaia, în fața cotei 443, pe linia întâi, la 200 de metri de inamic. Nu s-a gândit atunci nici la familia ei cu copii, nici la propria viață.

Iar dacă ea a fost în stare și a reușit, REUȘIM ȘI NOI!

DZB.

Citiți toate paginile din Jurnalul de carantină pe pagina de Facebook a emisiunii "Mic dejun cu un campion"!