loader
Foto

Galerie foto

Profesori pentru care meseria nu are limită de kilometri

Un drum de 600 de km este străbătut de Larisa Petreţchi şi Loredana Luşcan, cadrele didactice care predau voluntar în programul „Teleşcoala”, ca să îi înveţe limba română pe refugiaţii ucraineni.

 

Teleșcoala

Între Şcoala Gimnazială Rona de Sus, din Maramureş, unde lucrează cele două profesoare şi Bucureşti, locul unde se află Televiziunea Română, e un drum de aproape 10 ore iar profesoara de învăţământ primar Larisa Petreţchi a mărturisit că alocă aproape trei zile pentru fiecare filmare a lecţiilor “Limba Română pentru Ucraineni”.

La Şcoala Gimnazială Rona de Sus, copiii pot studia limba ucraineană în două clase cu predare bilingvă. Loredana Luşcan, profesoară de limbă ucraineană, spune că motivaţia gestului său a fost mare „deoarece am văzut în zona noastră copii ucraineni care se integrează foarte greu în şcoală necunoscând limba română. Aşa că, am decis să le dăm o mână de ajutor ca să înveţe măcar primul nivel". Profesoara a mai subliniat şi că "e un avantaj pentru cei care vin din Ucraina să se înscrie în şcoli unde sunt copii de etnie ucraineană, sau cunosc limba ucraineană, pentru că astfel vor socializa mult mai bine şi se vor integra mai repede”.

(w882)

De la declanșarea războiului, sute de mii de ucraineni au intrat și, o parte dintre ei au și rămas în România. În sprijinul lor, la TVR 2, în fiecare vineri spațiul alocat emisiunii “Teleșcoala” este dedicat lecțiilor de limba română pentru refugiații ucraineni.

Profesoara de învăţământ primar Larisa Petreţchi spune că de la începutul războiului din Ucraina a făcut voluntariat în Sighetul Marmaţiei, la punctul de trecere a frontierei. “Mă implic şi în prezent în acţiuni de voluntariat, cât îmi permite timpul. Aşa am intrat în contact cu multe familii şi copii. Păstrăm legătura și ei îmi cer ajutorul de câte ori au nevoie. Din toate discuţiile pe care le-am avut cu ucrainenii care au venit în ţara noastră, am înţeles că nu s-au aşteptat la o primire atât de călduroasă. La sosirea în ţară au început să plângă când au descoperit că sunt români care vorbesc în limba lor”.

(w882)

În sprijinul celor care au fost nevoiți să fugă din calea războiului, Televiziunea Română difuzează pe TVR2, în cadrul proiectului „Teleşcoala”, în fiecare vineri de la ora 9:00 şi 9:30 (cu reluare de la ora 15:00 și 15,30) lecţiile “Limba Română pentru Ucraineni”. Cursurile "Teleșcoala" pot fi urmărite și online pe canalul de YouTube al TVR, pe pagina de Facebook a emisiunii Teleșcoala şi pe tvr.ro.

3:05 După 40 de zile -România, 2021

Film * După 40 de zile -România, 2021

Regia: Andrei Gruzsniczki

Cu: Mircea Andreescu, Valer Dellakeza, Gabriel Spahiu

*Dramă. Emil şi Titi sunt doi bătrâni care trăiesc într-o comună aproape ruptă de lume. Între ei apar tensiuni după moartea Smarandei, soţia lui Emil, fiindcă bărbatul nu crede în spirite şi nu respectă ritualul înmormântării. După parastasul de 40 de zile, Titi-ţintuit deja într-un scaun cu rotile-se simte tot mai rău şi îi reproşează lui Emil necredinţa sa. Emil se simte responsabil pentru viaţa prietenului său, dar niciun efort nu ajută, iar Smaranda pare că a început să-l bântuie.

(Reluare)

4:40 Viitorul de ieri

*Romeo Belea despre Teatrul National din Bucuresti R

*Arhitectul ROMEO BELEA, autor al unor clădiri emblematice din Bucuresti-Teatrul National, Sala Palatului, Hotel Intercontinental etc.-martor timp de 7 decenii la transformările arhitecturale ale orasului, Romeo Belea devine ghid prin istoria recentă a acestui orasș cu un trecut dureros si un peisaj urban neprietenos.

Acest episod este dedicat istoriei clădirii Teatrului National. Proiectul a fost aprobat în 1960 de Gheorghe Gheorghiu Dej cu tânărul arhitect Romeo Belea ca autor, transformată de alt arhitect, în 1978 la cererea lui Nicolae Ceausescu, într-o clădire putin functională, un pericol pentru cei care îi treceau pragul șsi refăcută de Romeo Belea în timpul directoratului lui Ion Caramitru.

Povesti din culisele uneia dintre cele mai importante institutii culturale din România, martoră tăcută șsi supusă presiunilor si toanelor unui dictator, cu suspans, cu răsturnări de situatii, o aventură cu eroi si antieroi si, mai ales, cu surprize. Desi e un proiect pe care s-a intervenit de 3 ori, de fiecare dată ceva a rămas nedus până la capăt, cu ajutorul efectelor speciale reusim să îl “construim” în varianta lui ideală.

Producător Claudia Nedelcu Duca

 

Trăind în Trebujeni, Orheiul Vechi, înseamnă a fi parte dintr-un loc unde natura, tradiția și ospitalitatea se împletesc armonios, oferind un ...

Iubire, talent, bucurie și oaspeți surpriză la “Drag de România mea!”

„Drag de România mea" continuă, sâmbătă, 25 octombrie, ora 20:00 (în reluare duminică, 26 octombrie, ora 15:00), cu o nou gală de senzaţie: ...

Cristian Petru: „Adrenalina pe care o ai în momentul în care apari la televizor în direct nu se compară cu nimic”

Cristian Petru a început să lucreze în presă din 2001. „Este un domeniu care mă fascinează și acum, după 24 de ani, îți oferă șansa ca niciodată ...

 

#tvr2