Televiziunea Română continuă campania „Comoara pierdută – Mănăstirea Văcăreşti”, iar vineri, 14 noiembrie, Daniela Zeca-Buzura a dezbătut, împreună cu arhitectul Augustin Ioan, posibilitatea reconstituirii lăcaşului de cult.

Ediţia este disponibilă online pe TVR+

Arhitectul Augustin Ioan susţine, cu argumente, că ansamblul de la Văcăreşti poate fi reconstituit şi astăzi. S-au păstrat planurile, există încă o serie de artefacte recuperate din anii dramatici ai demolărilor, iar printre noi se află martori supravieţuitori şi specialişti de cea mai înaltă clasă.

În anii 2000, odată cu proiectele pe care le promova Uniunea Arhitecţilor pentru urbanizarea unui oraş modern şi coerent ca imagine, funcţiuni şi infrastructură, arhitectul Alexandru Beldiman propunea o variantă şi mai îndrăzneaţă: reconstruirea Văcăreştilor cu materialele specifice secolului al XVIII-lea. Dincolo de năzuinţe, stă şi astăzi o cruntă realitate: acolo, la adresa mănăstirii se înalţă acum un mall mărginit de o deltă rezultată din indiferenţa oamenilor.

În reportajele emisiunii, academicianul Răzvan Theodorescu readuce în actualitate valoarea fără egal a Mănăstirii Văcăreşti, continuatoare a bisericilor şi mănăstirilor cantacuzine şi brâncoveneşti. Ctitorie de căpătâi a lui Nicolae Vodă Mavrocordat, Mănăstirea Văcăreşti, a fost un edificiu dinastic, un vast ansamblu arhitectonic continuat şi de fiul său, Constantin.

La 28 decembrie 1989, realizatorul de televiziune Carmen Dumitrescu se afla, alături de un grup de arhitecţi, printre care şi Gheorghe Leahu (arhitect şef la Institutul Proiect Bucureşti în 1985) pe locul unde fusese demolată Mănăstirea Văcăreşti.

Nimic nu mai amintea că aici se înalţase cea mai falnică mănăstire ortodoxă din Sud–Estul Europei. Şantierul noilor fundaţii pe care urma să se construiască tribunalul sau sala de sport era oprit. Doar pădurea de macarale de mare tonaj, mulţimea cofrajelor şi fier-betonul care ieşea din subteranele construcţiei dădeau dimensiunea faraonică a ceea ce urma să fie aici, exact pe conturul mănăstirii.

În 1990, Ruxandra Garofeanu filma o primă întrunire a grupurilor de arhitecţi şi de istorici care dezbăteau modalităţile prin care ar putea fi refăcută mănăstirea. Argumente pro şi contra. O masă rotundă la care au participat arhitecţii Sergiu Iosipescu, Liana Bilciurescu (care se ocupase de restaurarea edificiului în perioada 1973 - 1977), Aurelian Triscu, istoricii de artă Corina Popa şi Constanţa Costea.

Despre invitatul emisiunii:

Arhitectul Augustin Ioan este profesor universitar la Universitatea Naţională de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, doctor Magna cum Laudae al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti şi licențiat în Teologie Ortodoxă cu titlul Honoris Causa al Center for Traditionalist Orthodox Studies, Etna din California (SUA).

Campania „Comoara pierdută – Mănăstirea Văcăreşti”

Campania militează pentru un gest recuperatoriu. La mai bine de 290 de ani de la ctitorirea acestui ansamblu monastic de către Nicolae Mavrocordat – primul domn fanariot din Ţara Românească şi la 30 de ani de la demolarea lui, campania doreşte să atragă atenţia nu numai asupra unui fapt istoric, a valorii acestui complex considerat drept cel mai important sit ortodox din sud-estul Europei, apogeu şi, totodată, testament al artei brâncoveneşti, ci să recupereze memoria monumentului pierdut. Mai multe informaţii despre campanie găsiţi aici.

Toate ediţiile sunt disponibile pe TVR+.