loader
Foto

Meteora: ”Cu câteva sute de metri mai aproape de Dumnezeu”

La marginea de nord-vest a Câmpiei Tesaliei, mănăstirile din ansamblul Meteora sunt suspendate pe piloni din piatră naturală de sute de metri. Primii călugări care au venit aici în secolul al XI-lea trăiau izolați în peșteri, comunitatea monahală având ca biserică centrală un lăcaş închinat Maicii Domnului care există și astăzi.

 

Oamenii de știință au încercat să explice felul în care aceste formațiuni uriașe au luat naștere, estimând că fenomenul s-ar fi întâmplat acum aproximativ 60 de milioane de ani. Ceea ce știm, însă, despre acest loc desprins parcă dintr-o lume fantastică, este importanța sa pentru lumea ortodoxă.

Aflat sub protecția UNESCO, complexul de mănăstiri este al doilea cel mai vizitat loc din Grecia continentală, după Acropolis.*

Sunt aici 6 mănăstiri active, 2 de călugărițe și 4 de călugări ( sunt 24 în total, dar restul nu s-au conservat), ce pot fi vizitate: Marele Meteor sau Mănăstirea Schimbării la față (a fost înființată de Sf. Athanasios în sec. XIV și este cea mai înaltă, mai mare și mai veche dintre toate 6), Mănăstirea Varlaam - a doua mănăstire ca mărime, Mănăstirea Rousanou, Mănăstirea Sf. Nicolae, Mănăstirea Sf. Ștefan, Mănăstirea Sfânta Treime.

Dintr-un documentar de arhivă, ”La atârnații din cer” realizat de Ioan Grigorescu (2001), am aflat o poveste frumoasă ce ar putea explica felul în care primii călugări au reușit să construiască aici aceste minuni: ”Aici, omul a reușit să facă scară la cer și asta nu acum, ci cu sute de ani în urmă. Ori poate că scara sau funia de care să se atârne și să se cațăre pe stâncile izolate cu piatra netedă ca-n palmă le-a fost coborâtă, după cum spune povestea, de un înger înduioșat de strădania celor ce voiau să fie măcar cu câteva sute de metri mai aproape de Dumnezeu.”

Un alt reportaj de călătorie, realizat pentru emisiunea Cap Compas, ne prezintă ansamblul monastic de la Meteora şi aria limitrofă oraşului Trikala. Îl puteți urmări pe pagina oficială de youtube a Televiziunii Române.

”Cap compas” se difuzează duminica, de la ora 12:30, pe TVR2.

Info: visitmeteora.travel

Foto: Shutterstock

4:20 Topografia hazardului, Franţa-România, 2021

Film* Topografia hazardului, Franţa-România, 2021

Regia şi scenariul: Eva Pervolovici

Personaje: Daniel Spoerri, Turcăman Iancu, Zăicescu Leonard, Sternin Martin, Kosta Theos, Camelia Toporas, Leila Godet Voight, Maria Manolescu

*În anul 1982, artistul român Daniel Spoerri, îngroapă resturile unui festin la care participaseră sute de oameni din suburbiile Parisului. În 2016, odată cu redescoperirea acestora, începe şi călătoria filmului, în încercarea de descoperire a copilăriei acestuia, a locurilor unde şi-a petrecut copilăria. Un festin asemănător unei încercări de a învinge moartea.

5:40 Ferma

Nu mai aveţi loc la oraş? Încercaţi la ţară!...

Emisiune pentru actuali şi viitori tineri fermieri

(Reluare)
 
Cap compas: Bazilici majore la Roma și Vatican

Cap compas: Bazilici majore la Roma și Vatican

publicat: vineri, 25 aprilie 2025

Un nou documentar "Cap Compas" este difuzat sâmbătă, 26 aprile, ora 17:30, la TVR 2 și TVR+.

Declin periculos în sistemul educațional românesc | VIDEO

Vineri, 25 aprilie, de la ora 16:00,  la TVR 2 și TVR+, Monica Ghiurco vă propune un interviu cu Marian Staş despre declinul educațional românesc.

Portretul Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, într-un film documentar la TVR 2

Sâmbătă, 26 aprilie, TVR 2 ne invită să urmărim un documentar excepțional - producţie TVR - dedicat personalității Voievodului Constantin ...

 

#tvr2