loader
Foto

Meteora: ”Cu câteva sute de metri mai aproape de Dumnezeu”

La marginea de nord-vest a Câmpiei Tesaliei, mănăstirile din ansamblul Meteora sunt suspendate pe piloni din piatră naturală de sute de metri. Primii călugări care au venit aici în secolul al XI-lea trăiau izolați în peșteri, comunitatea monahală având ca biserică centrală un lăcaş închinat Maicii Domnului care există și astăzi.

 

Oamenii de știință au încercat să explice felul în care aceste formațiuni uriașe au luat naștere, estimând că fenomenul s-ar fi întâmplat acum aproximativ 60 de milioane de ani. Ceea ce știm, însă, despre acest loc desprins parcă dintr-o lume fantastică, este importanța sa pentru lumea ortodoxă.

Aflat sub protecția UNESCO, complexul de mănăstiri este al doilea cel mai vizitat loc din Grecia continentală, după Acropolis.*

Sunt aici 6 mănăstiri active, 2 de călugărițe și 4 de călugări ( sunt 24 în total, dar restul nu s-au conservat), ce pot fi vizitate: Marele Meteor sau Mănăstirea Schimbării la față (a fost înființată de Sf. Athanasios în sec. XIV și este cea mai înaltă, mai mare și mai veche dintre toate 6), Mănăstirea Varlaam - a doua mănăstire ca mărime, Mănăstirea Rousanou, Mănăstirea Sf. Nicolae, Mănăstirea Sf. Ștefan, Mănăstirea Sfânta Treime.

Dintr-un documentar de arhivă, ”La atârnații din cer” realizat de Ioan Grigorescu (2001), am aflat o poveste frumoasă ce ar putea explica felul în care primii călugări au reușit să construiască aici aceste minuni: ”Aici, omul a reușit să facă scară la cer și asta nu acum, ci cu sute de ani în urmă. Ori poate că scara sau funia de care să se atârne și să se cațăre pe stâncile izolate cu piatra netedă ca-n palmă le-a fost coborâtă, după cum spune povestea, de un înger înduioșat de strădania celor ce voiau să fie măcar cu câteva sute de metri mai aproape de Dumnezeu.”

Un alt reportaj de călătorie, realizat pentru emisiunea Cap Compas, ne prezintă ansamblul monastic de la Meteora şi aria limitrofă oraşului Trikala. Îl puteți urmări pe pagina oficială de youtube a Televiziunii Române.

”Cap compas” se difuzează duminica, de la ora 12:30, pe TVR2.

Info: visitmeteora.travel

Foto: Shutterstock

9:00 Ferma

*Anul 27 *Editia 1270

Nu mai aveti loc la oras? Încercati la tară !

Emisiune pentru actuali si viitori tineri fermieri

*E BINE DE STIUT ,,În cercetare succesul vine prin vocatie, daruire ,

răbdare si chiar sacrificiu ! ,,

Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Cresterea Ovinelor si Caprinelor PALAS este locul unde ameliorarea genetică a fost permanentă inca de la înfiintarea din 1897 cu denumirea de Oieria Natională. Clădirea a fost construită abia in 1910 , actualmente fiind transformată în muzeu.

Înca de la inceput s-a ocupat cu studiul ameliorării oilor Țigaie si Spancă. Abia după 1945 s-a constituit prin încrucitări succesive Rasa MERINOS de PALAS. După anii 70 , devenită unitate de interes republican , s-a dezvoltat mult cercetarea si in Statiuni zootehnice din Buzau ,Prahova , Dâmbovita , Cluj,Maramuresșsi Timisș( la Lovrin ).După 1991 Institutul a pierdut mai mult de jumătate din baza sa materială , datorită retrocedărilor si a infiintării S.C. OVIS PALAS S.A. Au pierdut 858 ha de teren , la Institut rămânând doar laboratoarele de cercetare si 555 ha de teren. Abia după 2016 Institutul a căpătat in administrare o suprafată de 1533 ha. A inceput sa colaboreze cu statiuni de profil din Bacău , Caransebesșsi Botosani ,dar si cu Universitătile de Stiinte Agronomice din tară. Institutul are un patrimoniu genetic constituit din 8 rase de ovine si caprine , din care patru sunt creatii ale Institutului

RASA MERINOS de PALAS

RASA de CARNE PALAS

RASA de LAPTE PALAS

RASA PROLIFICĂ PALAS

Institutul detine si 2 nuclee de oi australiene , unicate în Europa-MERINOS AUSTRALIAN șsi POLWARTH. În bazele experimentale de la Reghin si Birciulesti detine si rase istorice locale consacrate-ȚIGAIE șsi TURCANĂ. Folosind berbeci din rase specializate ,prin ani de consolidări

si stabilizari genetice , izolari reproductive , s-a reusit omologareașsi certificarea acestor rase ale Institutului.Acum , peste 300 de oieri , lucrează cu un fond genetic de la Palas, livrându-se anual peste 1000 de berbeci reproducatori în tarä , cu pret accesibil , la vârsta de 16-18 luni.

Institutul a pus la punct si tehnologii de crestere specifice testând si retete de furajare , de întretinere si de confort pentru animale.Ameliorarea si reproductia au dus , după 46 de ani , să fie omologate ca rase distincte , folosind masculi din rase cu productivitate de lapte si prolifice , cu fătări gemelare.

Si în sectorul caprinelor Palasul are rezultate cu metisări din Rasa Carpatină cu Saanen , pentru a obtine un metis cu mai mult lapte dar si cu Rasa Boer pentru mai multă carne.

Acum Institutul detine 5000 de ovine cu un reglaj anual de 7500 de capete si 500 de caprine din care 400 de capre mame.

Participă:dr. ing. Radu Raducu-dir.gen. ICDCOC Palas-Constanta

Valentin Marian-secretar gen. Asociatia de ovine DOBROGEA

Camelia Zoe Zamfir-cercetor stiintific

Maria Stanciu-cercetator știintific

Alina Narcisa Nicolescu-cercetator stiintific

dr.vet. Dorina Nadolu-cercetator stiintific

Corina Plesu-cercetator stiintific

ing. Tudor Anghelescu-veteran al Institutului

Alexandru Vartic-cercetator stiintific

Cornel Neacsu-cercetator stiintific

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

10:00 Pescar hoinarLa „vânătoare”... de crap şi sturion

*La „vânătoare”... de crap şi sturion Sezon Nou

*Vă invităm într-o nouă expediţie marca „Pescar hoinar”... de data aceasta, Alex pescuieşte la spinning, în căutarea crapului, pe lacurile din zona păstrăvăriei Albota. Strategia abordată, aceea de a se apropia încet, căutând crapii, întâi vizual, apoi servindu-le năluca preferată, precum şi utilizarea echipamentului uşor, aduc o notă de inedit partidei de pescuit. De drilurile cu crapii sănătoşi, dar şi de peisajele sălbatice s-au bucurat toţi hoinarii-Alex, Radu şi nelipsitul Salmo. La rândul ei, Iulia a pescuit, tot la spinning, pe Gold Fish Lake, în căutarea sturionilor, alături de Claudiu Popa, un pescar experimentat... câtă adrenalină pot da drilul şi pozele cu aceşti peşti deosebiţi, veţi vedea într-o nouă poveste cu şi despre pescuit.

Prezintă: Alex Bucur şi Iulia Popescu

Producător şi realizator: Ligia Baboş

 
Irina Păcurariu, „Acasă la Dragoș Pătraru”, într-o nouă ediție „Rețeaua de Idoli”

Luni, 20 aprilie, de la ora 20:00, telespectatorii TVR 2 sunt invitați la o întâlnire sinceră și revelatoare cu Dragoș Pătraru, autor și ...

Basarabia în sărbătoare la “Drag de România mea!”

Basarabia în sărbătoare la “Drag de România mea!”

publicat: miercuri, 15 aprilie 2026

Paul Surugiu-Fuego ne invită la o nouă ediție „Drag de România mea!”, în care muzica vine de peste Prut.

„Ecourile Imperiului

O incursiune captivantă prin Bulgaria dezvăluie transformarea imperiilor în cultură vie, de la mozaicurile antice din Plovdiv la ambiția ...

 

#tvr2