Echipa „Cap Compas” ne-a propus sâmbătă, 11 noiembrie, de la ora 12:30, la TVR 2, o călătorie în Tesalia, regiune a Greciei, în care ansamblul monastic de la Meteora şi aria limitrofă oraşului Trikala oferă repere memorabile pentru oricare călător ajuns în aceste locuri.
Din oricare perspectivă ai descoperi aceste formaţiuni stâncoase, spaţiul meteorelor este inconfundabil. Solitudinea pietrei şi de multe ori chiar a oamenilor se completează cu notorietatea care aduce anual sute de mii de vizitatori în inima Greciei.
Porniţi la drum cu bicicleta din oraşul Kalabaka şi traversând cătunul Kastraki care este lipit la propriu de baza formaţiunilor stâncoase, primul sentiment este că nu ai decât a privi în dreapta şi în stânga atent fiind şi la drum. Pe bicicletă ai răgazul de a recompune din memorie ce ştii sau ce nu ştii despre Meteora.
La prima oprire, ghidul recapitulează locurile pe unde ai trecut şi subliniază importanţa celor văzute.
Caverne mici şi punţi fragile arată că viaţa pustnicească de aici îşi are originile în mici chinovii.
Pelerin sau turist simţi cum stâncile maiestuoase ale Meteorei sunt asociate unei prezențe divine. Nu se cunoaşte cu exactitate când au fost înfiinţate primele mănăstiri însă unele indicii istorice subliniază faptul că într-o primă etapă, prin veacul al 11-lea, a fost organizată o comunitate monahală formată din schivnici care se stabiliseră aici cu mai bine de 100 ani înainte şi care avea ca biserică centrală un lăcaş închinat Maicii Domnului care a dăinuit până în prezent.
Meteora contemporană a devenit o arcă de conservare pentru mărturisirea creștin ortodoxă. Din cele 24 de mănăstiri, care existau în perioada de înflorire, doar 6 au rămas active, două fiind de călugăriţe şi 4 de călugări.
Meteora oferă o perspectivă unică a măreției naturii în combinație cu istoria cu arhitectura și cu dorința omului de a se înveşnici prin apropierea de realităţile divine. Scări, culoare, urcuşuri şi coborâşuri conduc pe vizitator la fiecare ansamblu monastic.
Un atelier de icoane dintre care cele mai multe sunt copii după cele de la mănăstirile din Meteora iar altele de tradiţie atonită bizantină şi postbizantină este ca un fel de călăuzitor atât în materie de artă, cât şi în duhovnicie.
Individualitatea inconfundabilă a regiunii este promovată şi prin gastronomia locală ai cărei promotori au adunat sub genericul "meteorisimo" un registru vast de preparate şi specialităţi încercând să ofere plus de originalitate momentelor de răgaz atât de necesare după parcurgerea traseelor turistice.
În dorinţa de a sublinia diversitatea regiunii Trikala, în Kalambaka a fost organizat un muzeu la ştiinţelor naturale care poate fi prefaţa unor noi descoperiri pentru cei pasionaţi de călătoriile în mijlocul naturii.
Amenajat cu diorame în care sunt prezentate diferite ecosisteme, spaţiul muzeal a devenit atracţie pentru copii şi tineri datorită faptului că numeroase proiecte educative legate de protejare şi de conservare a mediului se iniţiază în acest loc.
Aria pe care se întinde administrativ prefectura Trikalei este unul dintre puţinele teritorii greceşti fără ieşire la mare.
Podul impunător, cu o lungime de 26 m, a fost ridicat prin secolul al XVI-lea. Cascada din spatele podului are 12 metri înălțime, iar apa care cade creează o imagine magnifică.
Podurile din piatră precum cel aflat în apropiere de satul Pily, ridicat în 1514 prin grija Sf. Bassarion, mitropolit al Larisei, sunt monumente cu o nepreţuită valoare patrimonială.
Biserica Porta Panagia este unul dintre cele mai reprezentative monumente din apropierea oraşului Trikala.
Edificiul a fost ctitorit de Ioan I Doukas despot al Epirului la finele veacului al 13-lea. I-a fost asociată sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului - Panagia Akatamachetos.
Oraşul Trikala este organic legat de aşezarea antică Trikke. Casele mici şi intrările discrete sunt aproape personalizate şi nu e greu să anticipezi cât de gospodar este fiecare proprietar. Din fortificaţia ridicată de Împăratul Iustinian, în secolul al 6-lea, nu au mai rămas vestigii semnificative iar un ochi atent poate descifra doar prin adunarea elementelor arhitecturale numeroşii cuceritori care se vor fi aşezat aici în dorinţa de a stăpâni ţinuturile tesaliene.
O legendă povesteşte despre existenţa unui tunel lung de aproape 20 km care ar fi legat cetatea de zona Meteorei. Nu au fost identificate dovezi materiale care să confirme o astfel de ipoteză.
Oraşul este animat când se face de ora prânzului sau a cinei. Aleile pietruite cu exemplele sale fine de arhitectură populară greacă, lasă impresia că aici timpul s-a oprit la începutul secolului trecut.
CAP COMPAS
TVR 2
Producător: Elena Dinu
