Memorialul Durerii continuă seria „Femei în rezistenţa românească”, iar în această sâmbătă, de la ora 16:00, a difuzat, în premieră, un documentar despre femeile care au fost nevoite să nască în spatele gratiilor.
Ediţia este disponibilă online pe TVR+
Securitatea nu avea criterii de vârstă, sex, stare de sănătate. Arestările se făceau de-a valma. Zeci de femei însărcinate au luat calea închisorilor, iar copiii lor s-au născut în spatele gratiilor. În ghearele Securităţii au căzut Ioana Hudiţă Berindei - fiica fruntaşului ţărănist Ioan Hudiţă şi soţia academicianului Dan Berindei - şi Iuliana Constantinescu Preduţ – fiica preotului Constantinescu din Nucşoara.
Ioana Hudiţă Berindei s-a născut la Paris în 1992. Licenţiată magna cum laude în istorie, ea s-a măritat cu academicianul Dan Berindei, colegul ei de facultate la acea vreme. La nunta ei, povesteşte Ioana în cartea de memorii, „a fost ultima clipă în care toate partidele s-au întîlnit în biserică” . Printre invitaţi se aflau atât socialiştii, cât şi comuniştii sau ţărăniştii. Naşul mare a fost istoricul şi politicianul Gheorghe Brătianu care, într-o cuvântare în timpul evenimentului, a mărturisit în momentul acesta, „cu fiica dumitale, se uneşte Partidul Liberal cu Partidul Ţărănesc”. (Enciclopedia personalităţilor feminine din România, George Marcu).
Ioan Hudiţă, tatăl ei, a fost arestat în 1947. Trei ani mai târziu, Ioana – mamă a unui copil de doi ani şi însărcinată cu al doilea – este arestată împreună cu alţi 22 de apropiaţi ai famiilor Hudiţă şi Berindei. Urmează un calvar al temniţelor comuniste: de la Ministerul de Interne, trece prin Jilava, Văcăreşti şi Mislea. Pe Ruxandra a născut-o la Văcăreşti.
Născută în judeţul Argeş, familia Iulianei Preduţ Constantinescu a fost apropiată de gruparea lui Toma şi Petre Arnăuţoiu. Casa a fost adesea un loc de refugiu pentru supravieţuitorii grupului de rezistenţă, iar ea i-a ajutat şi susţinut în numeroase ocazii. Pentru acţiunile sale („infracţiunea de omitere de denunţ”), Iuliana a fost arestată în 1958, când era însărcinată în luna a şasea, şi a fost condamnată la 12 ani de muncă silnică. A născut fetiţa la spitalul Penitenciarului Văcăreşti şi a botezat-o Libertatea-Justiţia.
„După ce am născut, nu mi-au adus fetiţa s-o văd câteva zile... Eram, în aceeaşi celulă, cu două tinere cam de vârsta mea din Cudalbi, regiunea Galaţi. Fuseseră închise, pentru că se opuseseră înfiinţării „colectivei" în satul lor. Când mi-am văzut fetiţa pentru prima dată, am îmbrăţişat-o cu o dragoste nespusă, pe care nu o mai trăisem vreodată, dar şi cu un simţământ profund de teamă, care mă terorizase multă vreme: «O fi, oare, normală, după chinurile îndurate de mine de când fusesem arestată de securişti ?!»...” („Speranţe încătuşate”, Iuliana Preduţ Constantinescu)
