Duminică, 3 aprilie, echipa „Cap Compas” a ajuns pe ţărmurile Mediteranei în cetatea Sf Nicolae arhiepiscopul Myrei, cel care este cunoscut în Turcia sub numele de Baba Noel şi în Occident ca Santa Klaus. De la 12:00, la TVR 2, TVR HD şi TVR+.
Ediția este disponibilă online pe TVR+.
Myra sau Demre din zilele noastre este asemenea unei revelaţii. Un exemplu de rafinament arhitectonic şi o expresie a fineţei construcţiilor liciene aşteaptă să fie înţelese în umbrele crepusculare, iar teatrul rezemat de acropole este unul dintre cele mai bine conservate structuri de un asemenea tip ale acestei margini de Anatolie.
În epoca greco romană, spaţiul a avut un rol covârşitor pentru dezvoltarea vieţii urbane a regiunii; vestit pentru plantaţiile de portocali şi cultivarea legumelor, oraşul a fost un nod comercial de seamă până în epoci târzii.
Teatrul putea adăposti până la 10 mii de spectatori şi a fost conceput ca două semicercuri concentrice zidite în prelungirea muntelui, având galerii pentru acces în părţile laterale. Călătorul atent poate găsi inscripţii precum cea a neguţătorului Gelasius, care vindea aici băuturi răcoritoare, dulciuri şi fructe celor veniţi să asiste la jocurile antichităţii.
Impunătorul complex funerar care străjuieşte teatrul este o remarcabilă mărturie liciană legată de credinţa că, odată aşezaţi pe înălţimi, morţii aveau mai uşor deschisă calea spre cer. Acest ansamblu dateazp dintr-o epocă anterioară dezvoltării urbanistice a Myrei care, în secolul I îdHr. era aliată cu celelalte 5 oraşe ale confederaţiei Xanthos, Tlos, Pinara, Patara şi Olympos.
Myra a fost şi o incontestabilă citadelă creştină, iar în centrul oraşului contemporan, Sf Nicolae este în deplin acord cu termenul mir, pecetluind pentru vreme de mai bine de şapte secole locul drept o vatră a miracolelor protoistoriei creştine.
Basilica Sf Nicolae este un reper de atracţie pentru creştini şi nu numai. Spaţiul este considerat, începând din 1982, sit istoric de gradul I şi este cotat drept cea mai importantă structură bizantină care a rezistat până în Anatolia zilelor noastre. În 2005, basilica a fost deschisă marelui public după ample procese de conservare şi de restaurare.
Iniţial, aici a fost construită o biserică mică prin secolul al VI-lea, deasupra mormântului Sfântului Nicolae. Actuala arhitectură este configurată pe contururile unei construcţii din secolul al IX-lea, ridicată după atacurile arabe şi renovată în 1042, când, din porunca împăratului Constantin al IX-lea şi a împărătesei Zoe, s-a extins spaţiul. În 1863, ţarul Alexandru al II lea a cumpărat edificiul şi a început să îl restaureze, conferindu-i structura din prezent. Ulterior, autorităţile turce au amenajat spaţiul începând din 1960, iar pictura a fost restaurată între anii 2000 şi 2005.
Farmecul staţiunii Kas este dat atât de aşezarea geografică la poalele munţilor Taurus care parcă se rostogolesc în Mediterana, cât şi de amenajările ambientale. Amfiteatrul din Kas este o mărturie a gradului ridicat de civilizaţie a locuitorilor, dar şi un însemn al importanţei cetăţii. Prin preajmă a existat şi un mic templu, iar în teatrul de tip elenistic încăpeau 4000 oameni aşezaţi pe cele 26 de rânduri care urcă spre munte în treptele cioplite în calcar.
Kas s-a numit iniţial Habesos în limba veche din licienilor, iar mai târziu a primit denumirea de Antiphellos. Este una dintre cele mai vechi aşezări din regiunea istorică Licia şi majoritatea locuinţelor antice au fost acoperite de Kasul modern pe măsura evoluţiei localităţii. În jurul urbei sunt ruinele vechiului Antiphellos care se aşază ca un cuib pe mica peninsulă din Mediterană spre a deveni unul dintre cele mai fermecătoare locuri de pe coasta sud vestică anatoliană.
Mormântul lician de pe strada Uzun Carsi este simbol al Kasului, fiind construit prin secolul al IV-lea îdHr într-o manieră specială pe trei etaje distincte şi având inscripţionată o scriere specifică în 8 linii ale dialectului lician. Cele mai multe morminte din Kas sunt sarcofage, iar în 1842 se puteau număra în zonă peste 100 de asemenea monumente. Sarcofagul este cunoscut şi sub numele de mormântul regelui, iar caracterele scrierii de aici au mai fost găsite doar la obeliscul din Xantos, nefiind încă descifrate.
***
„Cap compas” este un program de televiziune complex care comportă atât valente de ordin turistic cât şi dimensiuni complementare legate de obiceiuri, spaţii culturale, identităţi ambientale, stil şi rafinament în materie de amenajări ale industriei ospitalităţii, reţete culinare originale, degustări de vinuri şi forme de agrement. Lyon, Madrid, Tanzania, Dubai, Malta, Moscova, Ierusalim sunt destinaţii pe care jurnaliştii TVR Titi Dincă, Emilia Nicolaescu, Ana Preda, Elena Dinu vi le arată la TVR.
Pe TVR+ găsiți toate edițiile din arhiva emisiunii Cap Compas.
