Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Armenia ... un altfel de calendar
Luni, 21 Octombrie 2019
Sâmbătă, 26 octombrie, de la ora 12:30, la TVR 2, și de la ora 18.00, la TVR HD, am călătorit în timpul şi spaţiul armenesc, pentru a redescoperi o lume care se exprimă prin simboluri.
Alte legături
Cap Compas

"Cine merge pe drum drept, nu se rătăceşte" spune un vechi proverb armenesc. Echipa Cap Compas trece în revistă, în manieră sintetică, locuri de referinţă ale spaţiului armenesc pe care le îmbină cu activităţi tradiţionale ale ambientului rural.

(w640)

În satul Buykaran se învaţă firescul perpetuat prin tradiţie. Gesturi arhetipale care ne duc cu gândul la naţiunea care are în spate 17 secole de istorie creştină. Gesturi şi acţiuni precum pregătirea pâinii sau fiertura din plante a unei vopsele pentru ouă capătă conotaţiile actului creator. O simplă incintă devine o poartă în timp care te duce drept şi direct, aşa cum spune şi proverbul, în zona unei veritabile iniţieri în tainele mersului timpului armenesc.

(w640)

Fondat în anul 1946, imediat după cel de-al doile război mondial de catre astronomul si matematicianul Viktor Hambardzumyan, centrul de observare astronomică din acelaşi sat Buykaran este o emblemă şi, metaforic, un simbol pentru un altfel de calendar în care cerul se deschide pentru o noua eră.

(w640)

Încă de pe la mijlocul primului mileniu î.Hr., armenii foloseau calendarul solar împărţind anul în 365 zile. În Veneţia, la sfârşitul sec. 18, a fost publicat cel mai vechi calendar… iar acesta era armenesc.

Mănăstirea Saghmosavank, aflată pe platoul care mărgineşte râul Kasakh. Silueta bisericii se profilează pe lanţul muntos Aragats. Este o biserică atât de veche, încat îi poţi număra cu greu cei 800 ani depănaţi de la zidirea sa.

(w640)

Un lăcaş cu arhitectură simplă - se pare a fi fost desenat în cer şi coborât, mai apoi, pe pământ. Planul în cruce şi laturile prelungite cu anexe funcţionale îi conferă frumuseţe şi funcţionalitate. Zidirea de cult este foarte rară ca formă, chiar şi în Armenia. Are plan în formă de L.

Dintotdeauna forma bisericilor armeneşti a fost epatantă şi recognoscibilă, indiferent de colţul lumii în care se găseşte un astfel de edificiu.

În Armenia numele de familie poate fi o cheie prin care este descifrată evoluţia unei genealogii, iar din seria de sufixe, cu care suntem obişnuiţi, găsim majoritatea patronimelor terminate în particula IAN. Însă unele nume se termină cu sufixul DER sau TER, iar acest lucru subliniază că un stramoş al purtatorului unui astfel de nume de familie a fost preot.

Capitala Armeniei este unul dintre cele mai vechi oraşe din lume, al cărui spaţiu a fost locuit fără întrerupere. În şirul numeroaselor capitale pe care le-a avut Armenia, este a 14-a. Opiniile converg asupra faptului că numele Erevanului vine de  regele Yervand 4 sau de la fortăreaţa Erebuni.

(w640)

Mai toate bulevardele se înmănunchează în câte o piaţă. Nu este un oraş labirintic, deşi are un aer  oriental. Este un loc în care se întâlnesc esenţele armeneşti, arta, arhitectura,  muzica, dansul … adică tot ceea ce este reprezentativ în  această ţară.

Muzeul de istorie, fondat în anul 1920, este organizat în mai multe departamente dedicate arheologiei, numismaticii, etnografiei si istoriei moderne.

(w640)

Aici poate fi admirată o parte din colecţia naţională, unică, în care sunt adunate aproape 400 mii obiecte. S-au dezvoltat, în timp, activităţi consacrate restaurării iar, prin publicaţii şi coordonarea unor programe ştiinţifice şi de cercetare, muzeul a devenit un mediu academic de excepţie şi vector de popularizare pentru istoria armenilor.

(w640)

Moştenirea istorică de la Urartu, inscripţii cuneiforme, statui de bronz, picturi rupestre şi de pe ceramică, arme, ornamente descrierea mijloacelor de transport, monede - diferite etape ale evoluţiei spirituale de la politeism până la creştinism … enumerarea poate fi o trecere în revistă pentru orice eventuală prezentare generală a muzeului.

Nu este doar curtoazie a afirma ca Erevanul este un oraş primitor. Poate şi destinul acestei aglomerări urbane, care a amestecat în timpuri neamuri şi seminţii printre armenii care dintotdeuna au fost majoritari, să îi dea acest aer de ospitalitate şi de oraş deschis.

(w640)

Crucea de piatra ocupă un loc de cinste în Armenia alături de Arevakhach, soarele în cruce sau semnul eternităţii, sau de alfabet, sau de muntele Ararart, sau de fructele rodiei şi ale caisului sau de florile de nu mă uita. Khachkar consfinţeşte legatura între secular şi celest, între lumea văzută şi cea nevăzută, şi poate, în alte timpuri, să fi fost reprezentat doar printr-o simplă stelă, însă tot atât de importantă pentru relaţia între imanent şi transcendent. Pe teritoriul Armeniei, a devenit, în timp, reper memorial care face legătura între om şi divinitate.

Provinciile Armeniei se numesc marz iar Gegharkunik este una dintre cele 10 astfel de unităţi administrative ale ţării. Este cea mai mare regiune, având suprafaţa de aproape 5400 km 2, dintre care 1300 km - 2 acoperită de apa celui mai mare lac cu apă dulce din Transcaucazia.

Sevanavank este una dintre cele mai vizitate mănăstiri din Armenia. A fost fondată în anul 874 de prinţesa Mariam, fiica viitorului regelui Ashot I. În acele timpuri, Armenia încerca să fie independentă faţă de stăpânirea arabă.

(w640)

Iniţial biserica se afla pe insulă însă, în ani '50 ai secolului trecut, lucrările de amenajare a lacului au condus la scăderea cu 20 m a nivelului apelor şi astfel a apărut peninsula pe care se află în prezent mănăstirea.

Biserica este construită din tuf negru şi de aici poate şi numele de Sevanank, care se tălmăceşte mănăstirea neagră.

(w640)

Cu o lungime de 70 km şi o laţime de  55 km, lacul Sevan şi ţărmurile sale au valoare economică culturală recreaţională, estetică, climatic, medicală şi spirituală. Lacul magnific, cu suprafaţa de 1300 km 2, este o destinaţie importantă pentru turismul din Armenia. Aflat la 1900 m altitudine, adună 28 de râuri, acumulând 33 miliarde de mc de apă. Este cel mai mare furnizor de peşte şi de raci.

(w640)

Conform unor opinii, numele lacului ar proveni de la urartianul SUINIA , care înseamnă lac. Pescăruşul armenesc e simbol al lacului şi al regiunii.

În Armenia, oraşul e numit kaghak iar satul gyugh, iar ca subdiviziuni administrative există municipalităţile cunoscute sub numele de hamaynk. Pe teritoriul ţării există 50 oraşe şi aproape 900 sate.

Dilijani este municipalitate din provincia Tavush, ceea ce înseamnă că adună mai multe sate şi comune sub o administrare centralizată. Oraşul este o reconstituire preţioasă, pentru a înţelege obiceiuri care decurg din cutumele oamenilor locului şi din munca acestora.

(w640)

Se spune ca armenii au ochii mari pentru că sunt într-o bucuroasă, permanentă mirare: cum de au reuşit să străbată atâtea milenii, în pofida vicisitudinilor. Faţă de o asemenea ipoteză, poţi remarca doar că au exitat parcă dintotdeauna în aceste locuri şi cu siguranţă vor mai exista, pentru că menirea unor civilizaţii este scrisă acolo sus, în stele.

  • 16:00
    Drag de România mea!
    *Partea a doua Prezintă: Paul Surugiu-Fuego Jurnaliști: Adina Toderașcu, Andreea Baciu Producător: Codruţa Prunariu
  • 17:00
    D’ale lu’ Mitică
    *Ediţia 11 *Pod peste ape tulburi *Ilie Dragoi din Corbeni a construit cu câţiva ani în urmă un pod de beton peste unul dintre pârâiele care formează râul Argeşu. El zice că podul e de folos pentru 10 familii, acestea nevând altă cale de acces şi în lipsa podului ar trebui să treacă Argeşul prin vad. Numai că pentru construcţia podului nu s-a obţinut nicio autorizaţie din partea primăriei, care acum a început demersurile pentru demolarea acestuia. Prezintă: Mitică Popescu Scenariu: Cristian Vlad Reporter: Marian Marin Producător: Liliana Vlad
  • 18:00
    Reţeaua de idoli
    Sezonul 2, ediţia 9 * Constantin Chiriac , actor, creator şi manager al Festivalului de Teatru de la Sibiu. Născut într-o familie modestă din satul Prisăcani, judeţul Iaşi, Constantin Chiriac reface aproape cinematografic în acest interviu drumul început la internatul unui liceu şi terminat acum câteva zile cu ceremoniile de decernare ale celor mai importante distincţii acordate pentru merite culturale de către țţări ca Japonia șşi Franţa. Realizator: Irina Păcurariu. Redactor: Alina Avramescu Jurnalist: Mariana Cernăianu
  • 18:50
    Sport
    Transmisiune directă
  • 19:00
    Telejurnal TVR2
    Transmisiune directă
  • 19:35
    E vremea ta!
    Prezintă: Cristina Soare şi Andrei Bărbulescu E vremea ta să primești date despre timpul probabil, climă, mediu și alte domenii conexe. Vei afla informații de la specialiști, curiozități, sfaturi utile și previziuni astrologice și vei ști cum îți influențează viața starea vremii. Redactori: Cristina Dănilă, Mirela Goldic, Adrian Bănuţă, Laurenţiu Mandu, Cătălin Heson Producători: Camelia Boştină şi Raluca Brumariu
  • 20:10
    Duminica filmului românesc
    *Lumina palidă a durerii -România, 1979 Regia: Iulian Mihu Cu: Liliana Tudor, Gheorghe Marin, Violeta Andrei, Florina Luican, Emanoil Petruț *Dramă . În vara anului 1913, într-un sat din apropierea Buzăului, Ionică, fiul învățătorului, este martorul vieţii grele a sărmanilor săteni. Oamenii muncesc și câte 16 ore pe zi la sondele de petrol, în schimbul unor salarii foarte mici. În plus, războiul se apropie și speranțele lor încep să se năruie. "În Lumina palidă a durerii, noblețea sufletească a țăranului român se întruchipează în două femei tinere și un băiat adolescent. Moartea plutește asupra fiecărei zile. Moartea de foame, de boală, de accidente. Moartea e însă privită fără frică. Curajul în fața morții e, de fapt, o veche moștenire dacă. Geții socoteau că moartea nu întrerupe viața, ci o prelungește." (D.I. Suchianu, "România literară", 1980) Redactor: Gabriela Onea
  • 22:40
    LUDOVIC, COPILUL-REGE
    Film de arta * LUDOVIC, COPILUL-REGE (LOUIS, ENFANT ROI-Franţa 1993) 156’ Prezintă Laurenţiu Damian 5’ Regia: Roger Planchon Cu: Maxime Mansion, Carmen Maura, Paolo Graziosi, Jocelyn Quiverin *Nominalizare la premiul Cesar pentru costume *Nominalizare la Palme d'Or-Festivalul de la Cannes *Dramă istorică . Franţa, 1649. Tânărul rege Ludovic XIV are doar 11 ani şi, de la moartea tatălui său, se află în fruntea unui regat zguduit de conflicte, intrigi şi, mai cu seamă de revoltele nobililor frondişti. Sub oblăduirea mamei sale, regina Ana de Austria, şi a cardinalului Mazarin, micul Ludovic descoperă că, dincolo de strălucirea tronului, trebuie să facă faţă trădărilor oamenilor apropiaţi şi să poarte cu demnitate povara puterii regale. Redactor: Ştefan Asavei
  • 01:30
    Reţeaua de idoli
    Realizator: Irina Păcurariu. Redactor: Alina Avramescu Jurnalist: Mariana Cernăianu
  • 02:15
    Duminica filmului românesc
    *Comoara -România, 1982 Regia: Iulian Mihu Cu: Gheorghe Cozorici, Violeta Andrei, Jean Lorin Florescu, Alexandru Racoviceanu *Aventuri Redactor: Gabriela Onea
  • 03:35
    Duminica filmului românesc
    *Lumina palidă a durerii -România, 1979 Regia: Iulian Mihu Cu: Liliana Tudor, Gheorghe Marin, Violeta Andrei, Florina Luican, Emanoil Petruț *Dramă Redactor: Gabriela Onea
  • 05:55
    Imnul României