Descendent al ilustrului scriitor Mircea Eliade, critic, istoric și teoretician literar, profesor și specialist în studiul imaginii şi literatură, Sorin Alexandrescu a fost invitatul Danielei Zeca Buzura, pe 8 mai, de la ora 10:00, la TVR 2.

„Lumea pe termen lung şi lumea pe termen scurt: două civilizaţii incompatibile”, spune Sorin Alexandrescu (în PLURAL. De ochii lumii (2), Observator Cultural, 2006). Nepot de soră al lui Mircea Eliade și deținător al drepturilor de autor ale acestuia, Sorin Alexandrescu nu își contrazice nicio clipă descendența ilustră, ci este unul dintre cei mai mari teoreticieni ai modernității și postmodernității europene, întors acasă după un exil de 30 de ani.

După ce a terminat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București în 1969, s-a hotărât să-şi schimbe destinul şi să profeseze în lumea liberă. Chiar înainte de plecarea din România, a publicat o monografie dedicată scriitorului american William Faulkner.

„Nu am putut fi membru de partid. Le-am spus că este o atât de mare onoare, încât trebuie să mă mai gândesc dacă merit. Nu m-au mai contactat după aceea’’. Am plecat pentru un an ca profesor în Olanda, la Universitatea din Amsterdam, la una dintre cele mai mari catedre de limbă română din Occident. După aceea mi-au prelungit şederea pentru că le-a plăcut ce am făcut acolo şi aşa au trecut mai multe decenii. Din 1983 ține cursuri de semiotică și de filosofie la Amsterdam unde a înfiinţat şi revista International Journal of Romanian Studies care a funcţionat din 1976 până în 1989.

A fost unul din membrii activi ai diasporei literare românești și un militant activ pentru democratizarea țării, publicând numeroase studii și articole despre România.

Evenimentele din decembrie 1989 l-au făcut să se gândească serios la reîntoarcere. S-a implicat cu toată forţa în refacerea Bibliotecii Centrale Universitare distrusă în timpul luptelor de stradă şi de incendiul care a devastaseră sediul şi colecţiile acesteia. Şi-a folosit prestigiul pentru a face lobby şi a aduna fondurile necesare pentru refacerea şi modernizarea clădirii – monument istoric.

A polarizat interesul autorităților olandeze și a mediilor intelectuale occidentale pentru acest proiect iar reuşita lui a fost recunoscută public. Aceasta l-a determinat să se implice chiar mai mult atfel încât, în 1998, în timpul Convenţiei Democrate, a ocupat postul de consilier prezidențial pentru cultură. O poziţie merituoasă atribuită unui intelectual de mare valoare, recunoscut la nivel internaţional.

După 2000, îşi încheie cariera didactică în Olanda şi se repatriază, stabilindu-se definitiv în România. În 2001, împreună cu Dan Grigorescu, Mihai Zamfir, Laura Mesina, Vlad Alexandrescu, Vasile Morar și Zoe Petre pune bazele Centrului de Excelență în Studiul Imaginii pe lângă Universitatea din București, o instituţie de prestigiu care funcţionează şi astăzi cu mare succes.

Are nu mai puţin de 17 volume publicate, este un colaborator fidel al revistei ’’Observator cultural’’ unde publică în mod curent, iar cea mai recentă carte a sa, apărută anul acesta, ’’Lumea incertă a cotidianului’’ a fost prilejul de neocolit de a ne revedea aici, la Cărtureşti în această dimineaţă.

„L-am cunoscut pe profesorul Alexandrescu prin anii ‘90. Era un mare entuziasm atunci pentru România. Evenimentele atât de dramatice prin care trecuserăm în 1989, au generat un val de simpatie pe care l-am simţit peste tot pe unde am călătorit ca reprezentant al Ministerului Culturii, prin Oficiul Naţional de Expoziţii care organiza evenimente de mare anvergură de artă românească şi târguri de carte, ce erau solicitate peste tot în Europa. Aşa am ajuns la Amsterdam, Nijmehen, Arnhem. Profesorul Sorin Alexandrescu a însoţit delegaţia noastră, deschizând o mulţime de oportunităţi pentru artiştii români. Mi-au plăcut distincţia dumnealui, căldura cu care ne-a primit, implicarea personală pentru reuşita unei mari expoziţii a tinerilor plasticieni români, ce s-a desfăşurat simultan în muzee şi galerii olandeze. Senin, cu zâmbetul pe buze, niciodată obosit sau tracasat, practic, profesorul Alexandrescu a fost cel care ne-a făcut cea mai frumoasă carte de vizită. Mai mult decât puteam spera. Iar această generozitate, chiar că n-am s-o pot uita niciodată”, Ileana Ploscaru Panait, producătorul emisiunii.

Portret de artist: Mariana Papară – o artistă româncă din diaspora care s-a născut la Brăila, a absolvit Facultatea de Arte din Cluj și a activat la Piatra Neamț. Pictor și profesor, Mariana Papară s-a stabilit la Torino în anul 2000, dar n-a înterupt legăturile cu țara, fiind invitată cu prilejul unor tabere de creație sau proiecte artistice colective și expoziții personale, la rândul său invitând artiști din România să expună în Italia.

Iată cum o prezenta criticul de artă Lucian Strohi, la vernisajul uneia dintre expozițiile pe care le-a inaugurat la Piatra Neamț: „Mariana Papară este un pictor heraclitic, imprevizibil, mereu în căutarea noutăţii de expresie, dar, în egală măsură, un artist ce a rămas fidel formulei de expresie care i-a adus consacrarea… Pictura Marianei Papară oscilează între istorie şi mit, iar aliatul ei permanent este religiozitatea… Culorile se supun ochiului, mâinii şi sufletului artistei, dar materia îşi cere suav sau brutal, dreptul la o existenţă autonomă. Rezultă o artă care vibrează şi care ne obligă la o replică pe măsură” (vernisajul expoziţiei ’’Materia…, 2018)

Giulgiu, aripi de îngeri, metamorfoze perpetuee ale materiei depuse strat cu strat, ca o memorie ce tezaurizează istoria umanității, siluete cărora le lipsește identitatea precum mumiile egiptene sunt motive iconice ce s-au adunat de decenii în creația sa în serii mari de tablouri sau istalații-obiect.

Mariana Papară colaborează cu galerii și instituții culturale din România și Europa, valorificându-și opera în peste 20 de expoziții personale. Artista este inclusă în cele trei volume ale Enciclopediei de Artă Italiană de la 1900 - până astăzi, iar lucrări semnate de ea se găsesc în colecții de stat și particulare în Europa, America, Asia. Este membru U. A. P. şi al Asociaţiei Internaţionale AIAP – UNESCO. Din 2006 artista este președintă a Asociației Artistice Internaționale “ARIPA“, în cadrul căreia promovează arta românească contemporană.

„Întotdeauna am expus doar ceea ce m-a reprezentat pe mine, ca artist. Nu am căutat ca arta mea să placă ci să mă conving pe mine însămi că sunt, cu adevărat pe drumul meu“ - mărturisește Mariana Papară

Recomandarea de lectură a acestei ediţii este volumul „Lumea incertă a cotidianului” semnat de invitatul din această dimineaţă. „Ne întrebăm adesea dacă lumea în care trăim de decenii bune este ininteligibilă sau este, mai curând, atât de divers inteligibilă încât rămâne obscură. Este discursul public din vremea noastră, când fragmentat, gâfâit, dar sugerând mari revelaţii, când aminindu-le parcă fără motiv, un discurs despre o lume în sine incognoscibilă, apare acest discurs din interese politice ale unora dintre actorii publici, derivă el dintr-o boală mai generală a limbajului sau dintr-o complexificare a realului însuşi, căruia acesta nu-i mai asigură transparenţa necesară?’’ se înteabă Sorin Alexandrescu în cea mai recentă carte a sa publicată la Editura Polirom, Colecţia ’’Plural M’’, în 2021.

Difuzare TVR2: sâmbătă, 8 mai 2021, ora 10:00

Reluare TVR2: marţi, 11 mai 2020, ora 5:00

Difuzare TVR3: duminică, 9 mai 2020, ora 7:55

Difuzare TVRI: sâmbătă, 15 mai 2021, ora 7:00

Difuzare TVRM: sâmbătă, 15 mai 2020, ora 7:00