Vineri, 19 februarie, de la ora 19:00, ați urmărit dezbaterea moderată de Daniela Zeca Buzura. Realizată în 2013, la împlinirea a 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului „Calea Eroilor”, emisiunea i-a avut ca invitaţi pe  Cornel Mihalache şi Pavel Şuşară.

Moderatoarea Daniela Zeca Buzura i-a avut invitaţi pe criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară şi pe realizatorul de televiziune Cornel Mihalache, regizor şi scenarist al documentarului „Codul lui Brâncuşi”, care a fost difuzat în cadrul Campaniei TVR „Mari Români”. Este o emisiune spumoasă, de o subtilă ironie, un dialog lejer şi acid despre unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale spiritualităţii şi culturii româneşti

Daniela Zeca Buzura îi invită pe telespectatori să-l cunoască pe omul şi pe artistul Constantin Brâncuşi şi să afle detalii mai puţin cunoscute despre viaţa şi creaţia sa, dincolo de numărul impresionant de cărţi, de articole sau de studii care descriu realizările sale de geniu.

„Simplitatea nu este un ţel în artă, dar ajungi fără voie la ea pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor”, obişnuia să spună Brâncuşi. Astăzi, artistul figurează în dicţionarele de artă drept sculptor francez de origine română, fapt care se datorează refuzului guvernului comunist din România, din 1950, de a primi lucrările pe care marele artist le dăruise, prin testament, ţării sale natale. Brâncuşi voia să se întoarcă acasă. Atelierul parizian era ca o mică Românie pe care dorea s-o repatrieze înainte de dispariţia sa. Acest mare dar i-a fost refuzat, iar Brâncuşi s-a decis să renunţe la cetăţenia ţării sale.

„Ce nu se înţelege la  noi şi cu atât mai puţin în Europa Occidentală şi cu atât mai  puţin în Anglia (sculptura engleză fiind tributară lui Brâncuşi), este faptul că Brâncuşi este un artist răsăritean. Răsăritean nu în sensul strict geografic, ci răsăritean ca spirit. El vine dintr-o zonă a non-figuraţiei fundamentale”, povesteşte criticul şi istoricul de artă Pavel Şuşară.

La 27 octombrie 2013 s-au împlinit 75 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu care cuprinde Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului. Un sit de sculptură monumentală unic, care nu a fost lipsit nici atunci, şi, din păcate, nici acum, de neînţelegere şi de exces de imagine. Iar ceea ce s-a întâmplat în acestă perioadă cu intervenţia abuzivă asupra Porţii Sărutului nu este decât o consecinţă a dezinteresului şi lipsei de profesionalism în ceea ce priveşte Patrimoniul Cultural Naţional.

Un exemplu îl oferă Cornel Mihalache, remarcând obiceiul de a face poze la Poarta Sărutului. „Ştim cu toţii că acolo nunţile se fac la poarta sărutului. Bun, e o poveste românească. Nunta-moarte vine din Mioriţa, arhitrava are pe ea o horă de patruzeci de ideograme ale sărutului, doar că poarta e totuşi un monument funera.  La un moenument funerar, la o porată, la o trecere către o lume de dincolo nu te duci să faci nuntă”, spune realizatorul TVR.

***

Campania „Brâncuşi, sculptorul luminii”

Din 19 februarie, Televiziunea Română marchează împlinirea a 140 de ani de la naşterea sculptorului printr-o serie de producţii-eveniment. Timp de o lună, telespectatorii vor putea urmări diferite documentare, reportaje şi materiale de arhivă despre viaţa şi lucrările „sculptorului luminii”.