loader
Foto

Simona Preda, la "Mic Dejun": "Am fost o pionieră care se visa prinţesă"

’’Cred că într-o societate patriarhală, femeile frumoase au de muncit dublu pentru că trebuie să demonstreze că nu sunt doar frumoase ci trebuie să se facă şi ascultate. Nu doar privite. Pe undeva, frumuseţea încurcă’’, ne-a spus Simona Preda, invitata Danielei Zeca Buzura de sâmbătă, 6 mai, de la ora 10:00 la "Mic Dejun cu un Campion".

 

O fiinţă fragilă, cu o privire pătrunzătoare, uşor umbrită de melancolie, o "apariţie interbelică" aşa cum îi place să creadă, dar cu o putere a seducţiei pe care avea s-o demonstreze pe parcursul celor cinzeci de minute pe care le-am petrecut împreună. Îndrăgostită de poveştile copilăriei care i-au umplut visarea nu doar cu personaje fictive dar i-au aprins şi curiozitatea pentru o istorie despre care aflase – sau mai bine spus, nu aflase – din manualele şcolare, Simona Preda face parte din generaţia a cărui destin fusese schimonosit de comunism, de dublul limbaj, de înţelesurile subterane cu care copii erau învăţaţi de mici de părinţii lor pentru a fi puşi la adăpost de eventualele şi foarte posibilele represalii.

(w882)

"La maturitate, când m-am trezit din utopie, am scris despre propaganda destinată copiilor şi tot ceea ce a însemnat pionieria. A fost prima carte pe care am scris-o după ’89 împreună cu un profesor. Totul prin prisma lui. Îmi aduc aminte de griul vieţii de atunci. Doream să pot vorbi despre lucruri ce nu puteau fi spuse, să port rochii cu volane şi să împărtăşesc povestea Cenuşăresei. Ea devine prinţesă pentru că visează, nu se resemnează şi ştie cum să-şi asume statutul pe care îl câştigă’’.

(w882)

Este o lecţie de viaţă care pare foarte departe de generaţia fiicelor sale crescute şi formate în cei treizeci de ani ce au trecut din 1989. Imaginea prinţesei ideale este înlocuită astăzi de tinereţea pragmatică, angajată care vrea să schimbe lumea din temelii. Şi pentru asta povestea rămâne neîndestulătoare în semnificaţii. Este nevoie de acţiune, de un alt tip de romantism şi de feminitate. Până şi în aristocraţia adevărată, prinţesele autentice din monarhiile contemporane au o cu totul altă imagine, au obligaţii şi responsabilităţi şi multe greutăţi de înfruntat.

(w882)

Simona Preda a studiat filozofia, istoria artei, jurnalismul şi istoria. Lucrarea sa de doctorat, cu care a debutat editorial, ’’Patria română, ţară de eroi’’ – care prelua un îndemn mobilizator din 1982 - prefaţată de Vladimir Tismăneanu au lansat-o, certificându-i valoarea. A vrut să afle cum a fost posibil ca un popor întreg să trăiască decenii la rând în minciună şi într-un discurs paralel, chiar la nivelul celor care formau generaţiile de copii. Istoria noastră era prezentată cenzurat ca o galerie de personaje eroice fără continuitate. Lipseau perioade însemnate din istoria naţională iar personajul suprem care valida această succesiune istorică se raporta la eroul suprem, Nicolae Ceauşescu.

(w882)

O găsim mai mereu la bibliotecă unde cercetează cu instrumentele şi introspecţia pe care i le-a cultivat studiul filozofiei, mii de documente din care creionează apoi o istorie pe care abia acum o aflăm cu adevărat. Totul, cu un condei scriitoricesc greu de egalat ca exprimare şi imagine literară. Se împletesc în acest fel multe dintre calităţile ce au făcut-o reparcată nu doar de foştii profesori, exigenţi istorici, ci de breasla atât de subţire a scriitorilor cu har.

(w882)

Restituirile istorice i-au prilejuit descoperirea, cercetarea şi punerea în valoare a unor figuri puternice şi influente ale Casei Regale, aristocraţiei şi ale intelectualităţii româneşti. Un subiect tabu timp de decenii. Regina Maria, Regina Elena, Maruca Cantacuzino, Martha Bibescu, suita de oameni de cultură care colora o atmosferă atât de necunoscută nouă, sunt cât se poate de reale şi devin, prin harul de scriitor şi acribia de cercetător ale Simonei Preda, personaje despre care putem citi astăzi cu lejeritate şi interes.

În 2021, apărea la Editura Litera primul său roman, "Cabinetul albastru". "A fost momentul lui. L-am scris într-o vară. Scrisesem şi până atunci eseuri, articole dar niciodată un roman. Nu ştiu dacă o să recidivez", mărturiseşte Simona Preda.

(w882)

Şi noi vi-l recomandăm cu tot entuziasmul pentru că Simona Preda este un om care ne-a impresionat prin frumuseţe şi seriozitate, prin destin şi contrapunctul de zi cu zi care ne dă exemplul cel mai elocvent al depăşirii propriilor angoase prin puterea de a se bucura de viaţă şi de oamenii din jurul ei. O adevărată lecţie ce merită a fi descoperită împreună în acestă dimineaţă de sâmbătă a celei mai minunate luni de primăvară. În grădina de la Librăriile Cărtureşti – Cafe Verona, aşa cum v-am obişnuit de atâta vreme, de la ora 10:00 fix.

(w882)

*** Emisiunea poate fi urmărită la TVR2, sâmbătă, 6 mai 2023, de la ora 10:00 (reluare luni, 8 mai ora 8:00); la TVRInternaţional sâmbătă, 13 mai 2023, de la ora 9:30; la TVRMoldova duminică, 7 mai 2023, ora 9:00; la TVRCultural, duminică, 7 mai 2023, ora 10:00 şi la TVR+.

Un articol de Ileana Ploscaru Panait

8:00 Repere sacre

Duminica a 4-a de peste an Comentariu: Părintele Tarciziu Şerban, preot colaborator Producător: Ciprian Dumea Transmisiune directă de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti ATENTIE: POSIBILE PRELUNGIRI

9:00 Ferma

*Anul 27 *Editia 1259

Nu mai aveti loc la oras? Încercati la tară !

Emisiune pentru actuali si viitori tineri fermieri.

*E BINE DE STIUT-Atât de tânăr , de disciplinat , de meticulos....

În comuna Giulvăz , satul Rudna , un tânăr , absolvent al USAMV BANATUL , la două facultăti , Economia Alimentară si Agricultura , absolvită cu media 10 ,apoi cu 2 masterate si un doctorat, s-a implicat si in conducerea

Statiunii didactice a Universitătii. Mai face parte din două Asociatii agricole si din Consiliul Judetean.Administrează 5000 ha de teren arabil si în jur de 5000 ha de pădure , în judetele Timisșsi Arad , apartinând unui Concern agricol.În ferma vegetală cultivă grâu , rapită ,orz, porumb si floarea soarelui. Detine tehnică si utilaje de vârf si s-a implicat în curătirea canalelor de desecareșsi în montarea unor statii de pompare cu care asigură irigatii pe aproape 1300 de ha , având si bazine de stocare a apei Are propriul sistem informatic de management al fermei.Detine si depozite de 22000 t pentru cereale. În silvicultură administreazä trei păduri sî 300 ha cu bălti , pe care a plantat plop energetic,pentru biomasă, încâ din 2012 pe terenuri degradate.A semnat un contract de finantare cu Ministerul Agriculturii si Ministerul Mediului pentru finantarea înfiintării de pâlcuri de păduri pe 251,63 ha cu plop euro american , plop alb , dar si sălcioară si cătină, care vor fi valorificati abia peste 20 de ani.Agro-silvicultura câstigă teren.El a plantat 6000 de plopi pe rânduri de 28 m între ei , unde va cultiva

orumb. Copacii vor absorbi gazele cu efect de seră , protejând si rezervele de apă din sol ,în timp ce umbra lor va proteja plantele de arsita verii.

Participă : dr.ing. Alexander Degianski-fermier-com. Giulvăz , jud.Timisș

*SECRETUL REUSITEI-Foloseste tehnologii moderne...Produce sustenabil si.... gândeste nemteste.

Un tânăr absolvent de la USAMV BANATUL al Facultătii de Prelucrarea produselor agro-alimentare , care a iubit câmpul verde de mic ,după terminarea studiilor , a fost să muncească căteva luni în Germania , la o fermă , pentru a dobândi rigoarea lor în muncă șsi în afaceri.Întors în tară a fost ajutat de familia germană unde a lucrat ca să-si dezvolte ferma familiei de la cele 40 ha ale familiei la 1700 ha iar astăzi administreazä 2700 ha din care doar 400 sunt în proprietate. Are culturi vegetale cu grâu ,

rapită , porumb șsi floarea soarelui.Are utilaje performante , depozite pentru 18.000 de tone de cereale si se ocupă si cu comercializarea lor. Practică semănatul direct , nu întoarce brazda pe sol si foloseste utilaje pe senile.Sistemul de irigatii nu este amenajat desi râul Timis este doar la 5 km.Foloseste câteva canale de desecări reamenajate.ȘSi-a extins activitătile agricole cu o fermă de bovine de carne din rasa Blak Angus.

Acum depăseste 50 de capete. Cultivă si lucernă pentru hrana lor. Are o mică carmangerie si un mic magazin pentru desfacere. A accesat fonduri

europene pentru utilaje.

Participä : ing. Nicolaie Apopi-com.Giulvăz-Timis.

*UNDEVA ÎN ROMÂNIA-Reusita afacerii...desi creste curcani , ferma lui este pe strada Albatrosului!

În satul Poiana ,arondat orasului Ovidiu, functionează o fermă condusă de un fost prorector al Universitătii Maritime Constanta. Unitatea a luat fiintă după anul 1994 pe locul fostei Horticola Poiana ajunsă în faliment si scoase la vânzare activele ei.A cumpărat atunci 100 ha de livadă si 4 haledormitor

si sediul administativ al Horticolei. Nu era agricultor si nici fermier, investitia fiind luatä pentru un loc de refugiu în natură , care s-a transformat treptat într-o afacere de familie.Pentru livadă a luat fonduri europene pentru a face un sistem de irigatii prin picurare. După livadă a

urmat Avicultura.In cele 4 hale-dormitor ,dotate cu tehnica necesară a inceput să crească curcani , aducând pui de o lună din Ungaria.În fosta cantină a amenajat un Centru de sacrificare ultramodern , o cameră de refrigerare cu o instalatie de ozon care asigură distrugerea bacteriilor.

Conditiile de igienă sunt severe , atât la curcani cât si la furaje , Ferma are 2600 de capete pe serie , serii care durează fiecare 4 luni.

Logo-ul firmei este ,,,,Curcan proaspăt direct din Fermă , de la sacrificare la magazin trec doar 12 ore. Va avea un Centru de rurajare si unul de reproductie , ca să renunte la importul puisorilor.Reusitele afacerilor au fost serviciile unor specialisti de elită din fiecare domeni abordat.

Participä : prof.univ.dr.Cornel Panait-fermier șsi investitor Avicola Poiana-Ovidiu , Constanta

*Tot ce se poate-Învătăturile tatälui către fiul său....

Ciobänia nu-i câstig dacă nu-i însotită de dragostea pentru animale.

Fiecare părinte îsi atrage copiii spre această ocupatie. Predate din timp la fata locului ele devin repede o obisnuintă de a fi sus la stână pe lângă mioare ,câini si mägari.În familia Florea sfaturile si practicile au fost

însutite repede.Grija fată de mioare , păzite cu garduri electrice si câini, hrănite de pe păsuni bine întretinute , adăpostite în caz de intemperii , chiar sus pe munte , iar în stabulatie în saivane, adăpate cu apă curată si suficientä ,

mulse de 2-3 ori/zi , după înțărcarea mieilor.....

toate sunt sfaturi de bazä ale tatalui Ioan către

fiul său Octavian. Fiul său a fost atent , a

învățat si continuă să învețe. Acum de la 200 de

capete cu care a început afacerea în urmă cu

15 ani au ajuns la 1000 de oi mame și peste 200

tineret.Pentru a hrăni animalele ei au si 100 ha de teren ,cultivat cu cereale si 20 ha de fâneatâ si de păsune.Foloseste la montä berbeci cu certificat genealogic al rasei turcane pe care o cresc.A accesat fonduri europene in valoare de 330.000 de euro pentru a cumpăra masini si utilaje noi care să le usureze munca în fermă. Serviciile sanitar-veterinare sunt asigurate de medici veterinari înregistrati la DSVSA ALBA.Învătăturile familiei Florea sunt bune pentru toti crescătorii de ovine.

Participä : Ioan Florea-crescător de oi țturcane sat Bucerdea Vinoasă com.Ighiu-jud.Alba

Octavian Florea-fermier

prof.dr.ing.Gheorghe Dan Neată

dir.gen.Registrul Genealogic DACIA

dr.vet.Horia Morusan-Asoc. APULLUM ALBA

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

 
Poveşti fascinante din Bucureşti, la „Istoriile oraşului”, pe TVR 2

Seria documentară „Istoriile oraşului”, realizată de Raluca Bibiri la TVR Cultural poate fi revăzută de luni până joi, de la ora 17.00, la TVR 2. ...

(P) Ce este ceramica porțelanată GUDART?

(P) Ce este ceramica porțelanată GUDART?

publicat: miercuri, 21 ianuarie 2026

Ceramica porțelanată a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai căutate materiale pentru amenajări interioare și exterioare. Arhitecții o ...

„Sub mâna blândă a iubirii”: Felicia Filip și Cristian Mihăilescu, la „Destine ca-n filme”

Au dus arta lirică pe cele mai mari scene ale lumii. Iubirea lor, născută pe scenă, a crescut odată cu succesul profesional. Arta le-a fost ...

 

#tvr2