Belgradul se trezeşte la viaţă precum oricare altă metropolă. Clădirile îşi arată nobleţea prin stilurile arhitectonice dar şi prin amprente unice.
Turiştii îşi consumă tradiţionalul city tour. Marketingul local îşi spune cuvântul la fiecare colţ de stradă prin invitaţii sugestive.
Strada Knez Mihailova, numită după prinţul Mihailo Obrenović III al Serbiei, este considerată una dintre cele mai frumoase străzi pietonale din Sud Estul Europei. Un spaţiu animat prin prezenţa turiştilor şi unul dintre locurile încântătoare în perioada Crăciunului. Majoritatea edificiilor de aici au fost construite la sfârşitul secolului al - XIX- lea.
Bătrânul fluviu al Europei, care a adus prosperitate în fiecare loc prin care trece, mărgineşte aici ultima capitală a unei ţări, în cei aproape 3000 km pe care îi străbate din Germania până la Marea Neagră. Dunărea îmbrăţişează Belgradul printr-o spectaculoasă confluenţă cu râul Sava care are, la rândul lui, 1000 km. Aceste cursuri de apă au însemnat prosperitate, apărare şi dezvoltare.
În Belgrad, strada Knez Mihailova se prelungeşte ca un preambul al fortăreţei Kamelegdan cu parcul, unde localnicii şi turistii au parte de o oază de relaxare. Fortăreaţa Kamelegdan înseamnă oraşul de sus. Este situată pe o culme, în marginea văii Dunării. A fost fondată în secolul al-III-lea (îd.Hristos) de către celţi cu numele de Singidunum, având rol de apărare în faţa triburlor tracilor şi ale dacilor, care locuiau în zonă. Din momentul în care au cucerit-o romanii, cetatea a devenit un soi de frontieră militară şi o limită a imperiului, care delimita graniţa cu popoarele barbare ale Europei Centrale.
Una dintre cele mai celebre cafenele din Belgrad este Cafeneaua semnul întrebării. Străzile vechi îşi păstrează farmecul şi sunt o invitaţie la o clipă aşezată. Zona Skadarlija se animează treptat precum apariţia aştrilor în evoluţia crepusculară de la zi la noapte. Strada are ceva din atmosfera cartierului parizian Montmartre cu care a fost de multe ori comparată mai ales datorită faptului că, la începutul secolului al-XX-lea, aici locuiau o mulțime de artiști.
Pe măsura ce ne îndepărtăm de Belgrad, zonele montane se descoperă cu pajişti mănoase şi cu rostogolirea firelor de apă care ici colo se adună pentru a forma cascade spectaculoase. Cascada Veliki Buk, cunsoscută şi cu numele Lisine, este perla coroanei în acest ţinut. Apa cade de la 20 m înălţime iar pâraiele se continuă pe sub streşini de brazi prin curţile gospodarilor.
Am ajuns şi la Zlatibor, staţiunea turistică care este resursa importantă pentru sănătate, ski şi drumeţii. La intrarea în peştera Stopica prima reactie este de uimire. Intrarea impresionantă, care are 18 m înălţime şi 35 m lăţime, este continuată de sala principala lungă de 75 m. Peştera este faimoasă pentru faptul că aici se întâlnesc gururile, acele formaţiuni din calcit şi din alte minerale care formează bazine.
Masivele Zlatar şi Zlatibor sunt mai înainte de toate arealul unui imens parc natural. Mai bine de 250 de specii de vieţuitoare îşi au sălaş aici. Vulturul grifon a redevenit o prezenţă constantă pe cerul care se oglindeşte în ape. Lacul artificial este format de zăgazul ridicat de oameni pe cursul râului Uvac.
***
Cap compas este un program de televiziune complex care comportă atât valenţe de ordin turistic cât şi dimensiuni complementare legate de obiceiuri, spaţii culturale, identităţi ambientale, stil şi rafinament în materie de amenajări ale industriei ospitalităţii, reţete culinare originale, degustări de vinuri şi forme de agrement.
