Seria documentară „Istoriile oraşului”, realizată de Raluca Bibiri la TVR Cultural poate fi revăzută de luni până joi, de la ora 17.00, la TVR 2. Episoadele „Arta spaţiului urban” - luni, 2 şi marţi, 3 februarie, „Parcelarea Steaua şi alte poveşti din Calea Griviţei" - miercuri, 4 februarie şi „Floreasca, metamorfozele unui cartier grădină” - joi, 5 februarie.

TVR 2 redifuzează o serie documentară excelentă: „Istoriile oraşului” spun poveşti fascinante despre un Bucureşti necunoscut, dar pe care il descoperim la tot pasul. „Fiecare episod abordează o istorie anume (a unei familii, case, comunități urbane) și o dezvoltă prin interviuri cu locuitori, rude, specialiști în domeniul urbanistic și cultural”, precizează producătoarea Raluca Bibirii.

Pentru luni şi marţi, 2 şi 3 februarie, de la ora 17.00, realizatorii Bogdan Vârsan şi Lucia Zamfir ne propun episodul în două părţi „Arta spațiului urban”.

Conceptul de artă urbană în București vizează o multitudine de intervenții care definesc atmosfera orașului: de la piedestaluri masive care comemorează figuri istorice din diverse epoci (ante și postdecembriste), elemente decorative care stilizează fațadele clădirilor și până la graffiti-ul inserat spontan, cel mai adesea voce a artivismului politic. În acest prim episod din seria „Istoriilor orașului”, am ales să examinăm arta urbană prin lentila tranziției din anii 90 – cu reușitele și eșecurile sale, punând accentul pe noul curent postmodernist pe care artiști precum Paul Neagu sau Ioan Nemțoi l-au infuzat în instalațiile lor adresate spaiului public. Telespectatorii vom urmări o serie de lucrări din diferite perioade, inclusiv cele aflate încă în stadiul de proiectare, realizate de Ioan Nemțoi, iar invitații - istorici de artă, arhitecți și tineri urbaniști, le vor discuta din perspectiva logicii intervenției acestui tip de artă în spațiul urban.

Realizatori: Bogdan Vârsan si Lucia Zamfir

Producător: Raluca Bibiri

Cum proiectăm viitorul spațiului public? Este o întrebare la care răspund arhitecți, urbaniști, dar și artiști vizuali, în cea de-al doilea episod dedicat „Artei spațiului urban”, ce va fi difuzat de TVR 2 marţi, 3 februarie, de la ora 17.00. Având ca suport proiectele realizate de sculptorul în sticlă Ioan Nemțoi, sunt explorate posibile intervenții actuale, având la bază concepte, dar și tehnologii de ultimă oră. Piața Sudului, Parcul Tineretului sau fațada Palatului Parlamentului sunt câteva dintre exemplele pe marginea cărora se va discuta. Sculpturile în sticlă realizate de Ioan Nemțoi tranzitează granița interior-exterior și concurează arta urbană, provocând monumentalitatea decorațiunilor pe care Bucureștiul le moștenește din vechiul regim. Eroii spațiului urban - falnicii luptători pe cai, busturi de cărturari și oameni politici - cu care spațiul urban a continuat să fie tapetat după decembrie '89, au cedat locul treptat unor intervenții abstracte, într-o cheie de interpretare care provoacă diferit percepția și reconfigurează aducerea împreună a membrilor comunității în sfera publică.

Realizator: Lucia Zamfir

Producător: Raluca Bibiri

Miercuri, 4 februarie, tot de la ora 17.00, pe TVR 2 aflăm povestea Căii Griviţei, una dintre cele mai vechi si mai reprezentative artere bucureştene, în episodul „Parcelarea Steaua şi alte poveşti din Calea Griviţei”.

Calea Griviţei, una dintre cele mai vechi şi mai reprezentative artere bucureştene, îşi începe istoria încă din Evul Mediu, atunci când, din dorinţa domnitorilor Ţării Româneşti de a crea o legătură mai facilă între cele două cetăţi de scaun, Bucureşti şi Târgovişte, a fost trasat Podul Târgoviştei. Actuala denumire o capătă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după Războiul de Independenţă, în cinstea cuceririi redutei Griviţa de către armata română, în timpul asediului Plevnei. Apariţia Gării de Nord în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a însemnat şi trasarea unui hotar simbolic al Căii Griviţei. Astfel, zona cuprinsă între Calea Victoriei şi Gară păstrează încă, până azi, în ciuda demolărilor masive din ultimii ani şi a neglijării unor clădiri cu certă valoare istorică, imaginea vechiului Bucureşti burghez, negustoresc. În schimb, zona cuprinsă între Gara de Nord și Podul Constanţa, odată cu mutarea atelierelor şi a întregii infrastructuri industriale a CFR în actualul amplasament, devine un adevărat bastion feroviar al Bucureştilor. Acesta este şi contextul în care, între anii 1912 şi 1927, este ridicată Parcelarea Steaua, denumită aşa după vechea Rafinărie care se situa în zona, devenită, alături de cartierul Grant, cel mai reprezentativ cartier ceferist.

În acest episod, descoperim, alături de Mircea Dorobanţu, director al Muzeului CFR, şi Mihai Burcea, istoric, cele mai importante momente din istoria Căii Griviţei, dar şi ce a însemnat viaţa în Parcelarea Steaua pentru Radu Alexe, unul dintre cei mai vechi locuitori ai cartierului. Iar, cu ajutorul Elenei Lucaci, coordonatoarea Asociatiei „Părinţi de Ciresari", înţelegem cum a fost revitalizată, din punct de vedere civic, una dintre cele mai frumoase zone ale Bucureştiului.

Realizatori: Bogdan Vârsan şi Lucia Zamfir

Producător: Raluca Bibiri

Iar vineri, în episodul „Floreasca - Metamorfozele unui cartier grădină”, urmărim evoluţia unuia dintre cele mai faimoase cartiere din Bucureşti. Este puţin ştiut faptul că, pe locul actualului cartier, în urmă cu o sută de ani, se aflau două gropi de nisip, unde păşteau oi şi unde îşi duceau existenţa, în bordeie, sărmanii oraşului şi tuberculoşi. La „Istoriile oraşului”, de la ora 17.00, reconstituim istoria cartierului, trecând prin epoca de aur şi până în prezent.

Imediat după Primul Război Mondial, Bucureştiul s-a confruntat cu un aflux de populaţie. Câmpia Floreasca, aparţinând odinioară boierilor Floreşti, a fost luată astfel în calcul pentru dezvoltarea unor proiecte de locuinţe sociale. Primele locuinţe individuale au fost construite în anii ´20-´30, în zona de Nord a Stadionului Dinamo, pe locul căruia, la vremea respectivă, se afla celebrul Hipodrom Floreasca. Au urmat apoi planuri succesive de construcţie, care au culminat cu blocurile de tip cvartal sovietic, construite de comunişti, inspirate de celebrul discurs al lui Nikita Hrușciov, din 1954. În discurs, acesta critica monumentalismul edificiilor staliniste și caracterul lor unicat, susţinând industrializarea tehnicilor de construcţie şi standardizarea producţiei de locuinţe. Proiectul urbanistic propus pentru Floreasca urmărea, aşadar, să servească în mod autentic clasa muncitoare, pe linia impusă de Hrusciov. Episodul de joi, 5 februarie, al „Istoriilor oraşului” urmăreşte etapele de construcţie a cartierului, însoţite de mărturiile locuitorilor care şi-au petrecut aici copilăria.

Realizatoare: Raluca Bibiri

Jurnalist: Lucia Zamfir/

Producător: Raluca Bibiri