Doctor în Filosofie , cercetătoare şi activistă pentru drepturile femeilor în Islam, Alina Isac Alak a fost invitata Danielei Zeca Buzura la „Mic dejun cu un campion” de sâmbătă, 11 iunie.

 

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

„Aş fi vrut să pot spune ceva mai folositor pentru oameni”, i-a spus Alina Isac Alak, Danielei Zeca Buzura. „’Dar, sunt sigură că, în curând, voi putea spune şi face mult mai mult”. Sunt cuvintele invitatei din 11 iunie, un om foarte special, de o frumuseţe aparte, cu o încredere şi o deschidere cum rar am întâlnit. În ciuda tinereţii sale, a fost, nu o dată, încercată de viaţă, dar şi protejată în acelaşi timp.

Doctor al Facultăţii de Filosofie din Universitatea Bucureşti, cercetător şi activist pentru drepturile femeilor musulmane, Alina Isac Alak este o bucovineancă sadea care s-a convertit la Islam. Căsătorită cu un irakian şiit, cu o familie frumoasă care nu de mult timp s-a mărit cu un băieţel superb, dar şi cu un motan birmanez care copiază întru totul gesturile stăpânilor săi, alături de familia sa din România şi cea din Irak, Alina Isac Alak trăieşte o poveste de dragoste captivantă.

„Pentru mine, trecerea la Islam nu a fost atât de radicală. A existat o continuitate în sensul în care cred că credinţa nu este un fenomen discursiv, nu-l justificăm raţional. Este o alegere intimă. Nu a fost o ruptură dramatică şi categorică cu trecutul meu, cu experienţele mele religioase anterioare. Am recunoscut o altă carte sacră. Nu depinde atât de mult de texte, de formele exterioare ci, mi-am manifestat un interes intelectual de a recunoaşte anumite modele, în mai multe religii”, adauga invitata Danielei Zeca Buzura.

Multora li se va părea probabil ceva exotic, dar este o familie funcţională şi fericită în care se respectă întru totul valorile familiei, ale femeii, ale copilului. Şi pentru că trecerea la Islam a fost un fapt care nu s-a datorat unei inflamări religioase, ci unei îndelungate chibzuinţe, înţelegeri şi asimilări, Alina a învăţat că trebuie să fii deschis, să negociezi, să-ţi exprimi direct propriile convingeri şi sentimente. Totul trebuie spus pentru a accepta şi pentru a soluţiona orice fel de provocare.

„Am descoperit în Coran ceea ce am descoperit şi în Bhagavad Gita şi în Biblie. Nu cred într-o ierarhie religioasă şi nici într-o înlocuire orgolioasă a unei credinţe cu o alta. Religia îţi poate facilita o stare de o extremă luciditate. Sacrul se cuibăreşte în diferite valori, dintre care, mă interesează astăzi libertatea şi credinţa”,  spune Alina Isac Alak.

Absolventă Summa cum Laude a Facultăţii de Filosofie, Alina a urmat un master în politici publice. Iar teza de doctorat, „Statutul femeii în Islam”, a venit ca o necesară lămurire şi aprofundare nu numai a unei bibliografii obligatorii ci, aspect absolut indedit, ca un studiu al propriei condiţii. Trecând prin filtrul personal o istorie, o tradiţie, o abordare contemporană a unor cutume seculare, ea nu s-a lăsat atrasă în capcana unor norme restrictive şi atât. Teza de doctorat a fost un proces de purificare, prin care a pus într-o formă elaborată şi analitică experinţa pe care a trăit-o odată cu contactul cu comunitatea musulmană din România, aceea a convertiţilor şi a emigranţilor.

Ajunsă în acest punct, dincolo de diferenţele culturale a fost confruntată şi cu un şoc al receptării. „Citeam acelaşi text, dar vedeam lucruri diferite. Şi când mi-au fost prezentate aspecte ale vieţii cotidiene drept normă, mi s-a părut stupefiant. Mi se pare incredibil ca în secolul XXI, o femeie să ceară voie să se ducă să cumpere o pâine sau să meargă la serviciu. Femeile să fie nevoite să accepte o realitate fără să o conteste, fără să intre în analiză cu propriul simţ moral. Şi atunci, am început să studiez această parte tradiţionalistă şi neo-tradiţionalistă iar concluzia mea a fost că aceste ’’norme’’ nu sunt deloc ceea ce înţeleg eu prin Islam. Am căutat altceva şi aşa am ajuns să fac un doctorat, pentru lămurirea mea şi a celorlalţi”, povesteşte invitata emisiunii Mic dejun cu un campion.

Cu siguranţă, a fost pentru echipa emisiunii o întâlnire cel puţin diferită de toate celelalte. Alina Isac Alak poate că este o persoană prea puţin cunoscută dar, povestea ei de viaţă şi capacitatea de a răspunde lămuritor unor întrebări atât de arzătoare care dau în clocot acum în toate cancelariile Occidentale, dar şi în presa şi în mediul public din Europa au făcut din ea exemplul şi răspunsul cel mai pozitiv la o nelinişte generalizată.

„În pragul uşii de la Cafe Verona, a apărut o doamnă frumoasă şi senină, însoţită de soţul său. Nu pentru că nu ar fi avut voie să umble singură pe stradă, dar pentru că chiar avea nevoie de el. Privirea lui tandră şi sigură o protejau. Braţele Alinei erau pline de trandaţiri roşii şi albi, iar ţinuta vestimentară era în acelaşi ton. Pentru mine, ca artist, semnificaţia acestor culori era explicită. Faptul că, nu m-am înşelat de carisma cu totul specială a Alinei mi-a fost cumva clarificată în momentul în care, în timpul conversaţiei cu Daniela, din senin, un fluture alb a zburat de nicăieri şi i s-a aşezat pe piept. A fost o clipă în care timpul parcă a rămas agăţat de fragilele aripi ale fluturelui, de zâmbetul senin şi de privirea de un albastru intens a Alinei. Ce m-a mai impresionat, au fost ritmul şi tonul conversaţiei, alert şi nepătimaş. S-au depănat, pe nesimţite, experienţe trăite, împărtăşite la o cafea şi la un pahar de suc, de două prietene care nu s-au mai văzut de mult şi care au făcut din Micul Dejun, un exerciţiu de stil”, povesteşte Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii.

 

***

„Dorim să mulţumim încă o dată partenerilor noştri, Librăriile Cărtureşti, unde, săptămână de săptămână, datorită filmărilor pe care le realizăm în Grădina Verona, le dăm peste cap programul de prânz. Şi nu se supără, ba, dimpotrivă, mai dau şi o mână de ajutor pentru a ne servi cu promptitudine o cafea aromată sau cele mai noi reţete de limonade. Un loc cu autentică tradiţie culturală unde oaspeţii emisiunii Mic Dejun se simt atât de bine”, spune Ileana Ploscaru Panait, producătoarea TVR al emisiunii.

***

PROTEST arta evacuată din galerii: Proiectul ARTA LA FEREASTRĂ

Continuăm proiectul nostru de prezentare a câte unui artist plastic profesionist în Galeria Verona, în lipsa spaţiului de expunere de la galeria Simeza. Invitatul nostru de sâmbătă, 28 mai, este pictorul Ilie Chioibaş

Astăzi vrem să vă facem cunoştinţă cu un mai vechi coleg, ale cărui expoziţii şi lucrări de atelier am avut ocazia să vi le arătăm în cadrul emisiunii de arte vizuale OULPătrat care se difuza la TVR Cultural. El este pictorul şi profesorul Ilie Chioibaş.

Iată că ne reîntâlnim peste ani, de data aceasta în numele unui protest al artiştilor plastici care au fost evacuaţi din Galeria Simeza. „Arta la fereastră” şi demersul vernisajului în stradă din fiecare marţi după amiaza este susţinut şi de noi, printr-un gest de firească solidaritate a oamenilor de cultură.

Ilie Chioibaş s-a născut în 1966, la Brăila. A absolvit Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti în 1996. Şi, a avut privilegiul de a-l avea ca profesor pe Ştefan Câlţia. Peste numai doi ani, în 1998, devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia Pictură. Din 2002, până în 2004 a fost profesor la Colegiul Media Pro, iar din 2004 până în prezent este titularul catedrei de pictură a Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din Bucureşti.  Ilie Chioibaş a organizat până acum patru expoziţii personale atât în ţară, la galeriile Eforie (1998) şi Căminul Artei (2006), la Sala de Expoziţii Constantin Brâncuşi a Palatului Parlamentului (1997) cât şi în străinătate la Accademia di Romania din Roma (1996).

Participările sale în cadrul expoziţiilor de grup sunt numeroase. Nu putem decât să selectăm într-o manieră foarte restrictivă, doar câteva dintre ele:  „Grup 33”, Galeria Căminul Artei, Bucureşti (2016); Salonul Naţional de Pictură, Bucureşti (2013, 2015); „Arte în Bucureşti” (2010 – 2013); Salonul Mic Bucureşti (2008, 2011, 2013);  „Venature”, Milano/Italia şi Bucureşti/România (2013); „Balcic - Arc peste timp”, Muzeul Naţional Cotroceni (2012); „Sarmizegetusa” Art Club UNESCO (2011); Festivalul Maritim de la Brest/Franţa (2008); Simpozionul de artă de la Diakopto/Grecia şi Simpozionul de artă din Dubai, Emiratele Arabe Unite (2007); Călătorie de studii şi stagiu de atelier la Pietrasanta/Italia (2005); Concursul de Pictură şi Grafică „ACCENT”, Galeria „Apollo”, Bucureşti (1998); Prima Bienală Internaţională de Artă de la Cluj (1997); Expoziţia Internaţională de Acuarelă „Sinaide Ghi”, Roma/Italia (1996); Bienala Internaţională de Gravură „Iosif Iser”, Ploieşti şi Expoziţia de Acuarelă „Constantin Găvenea”, Tulcea (1995); Concursul Tânărului Gravor „Dominus ‘94”, Bucureşti şi Expoziţia de pictură, Academia de Artă din Budapesta/Ungaria (1994); „Cea de-a 65-a Aniversare a Radiodifuziunii Române”, Galeria „Casa Radio” (1993); „16-22”, Galeria „Căminul Artei”, Bucureşti, (1991).

În 2015 este distins cu Premiul pentru Pictură al U.A.P. după ce mai fusese nominalizat o dată la aceiaşi distincţie şi în 2011. În 2002 primeşte Premiul al II-lea pentru participarea la Expoziţia Municipală Bucureşti, în 1998 i se decernează Premiul Primăriei Municipiului Bucureşti la Concursul de Pictură şi Grafică „Accente” şi în 1995 Premiul pentru tineret la Bienala Internaţională de Gravură „Iosif Iser” de la Ploieşti şi Premiul al II-lea decernat în cadrul Expoziţiei de Acuarelă „Constantin Găvenea”, Tulcea.

Lucrările lui Ilie Chioibaş se află în colecţii particulare din: S.U.A., Emiratele Arabe, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Grecia, Franţa şi România.

***

Emisiunea este difuzată şi pe TVR HD (sâmbătă, 11 iunie, ora 13:00), TVR Internaţional (marţi, 15 iunie,  ora 15:00) şi TVR Moldova (sâmbătă, 18 iunie, ora 9:00)