loader

Halkidiki - mica lume a marilor daruri, la „Cap compas”| VIDEO

Echipa „Cap compas” v-a propus să urmărim un traseu în aria Muntelui Athos din Grecia, sâmbătă, 11 aprilie, la TVR 2 și online pe TVR+, ora 12:30.

 

Cap Compas

Extremitatea sudică a Peninsulei Halkidiki se prelungeşte în mare prin trei peninsule dintre care una este numită Athos, precum celebrul vârf al zonei unde se află mănăstirile singurei formaţiuni statale minastice din lume.

În vecinătăţi remarcabile, colaborarea între călugări şi localităţile din jur s-a dovedit a genera în timp veritabile atracţii locale.

Sate precum Arnea, Megali Panaghia sau Paleochori sunt gazde primitoare atât vara cât şi în sezonul rece. Tradiţii, bucate mănăstireşti, vinuri, sărbători locale şi chiar un strop de rugăciune creionează un traseu invitaţie pentru orice anotimp în aria municipalităţii Aristotelis.

Halkidiki este un loc în care se găsesc din abundență toate cele bune. Peninsula este arhicunoscută ca atracție de vacanță pentru stațiunile turistice din apropiera țărmurilor și datorită unicității Muntelui Athos. Odată intrat în inima regiunii călătorul are parte și de altceva decât mare și plaje. Pădurile și livezile, satele pitorești și obiceiurile frumoase, completează peisajul maritim.

Arnea este un sat în cadrul municipalității Aristotelis și are puțin peste 3000 locuitori.

(w882) cap compas

Așezat într-o zona aflată că formă de relief la limita între muntos și colinar, Arnea este reper emblematic pentru aura de pasăre phoenix pe care o are că așezare reconstruită din temelii după ce în epoca otomană toate edificiile au fost rase de pe față pământului. Aici autoritățile s-au orientat către oferte turistice predilect tematice adecvate fiecărui sezon.

În crugul verii un bob zăbavă cu un dulce în față și ceva răcoritor de băut poate fi o binecuvântare. Însă după vara vine sezonul rece. Miezul iernii înseamnă aici temperaturi situate între 15 și 20 grade. Doar pomii dezgoliți de frunze îți spun că ești în anotimpul rece.

(w882) cap compas

Localitatea este mărginită de fermecătoare pensiuni și de mini hoteluri care se umplu de oaspeți în fiecare sfârșit de săptămâna. Municipalitatea din Aristotelis, în raza administrativă a căreia se află și Arnea, își propune programatic să folosească perioada de toamnă-iarnă pentru promovarea unui alt tip de turism și pentru atracții adecvate iernii.

(w882) titi dinca

Experiență unei ierni în apropierea apelor egeene este cu mult deosebită de cea din țările cu climă temperată. Dogoarea focului și lemnele din vatra devin o punte către altfel de experiențe.

Un dublu sens înspre și dinspre Muntele Athos este la îndemâna oricărui turist care alege această zonă pentru un sejur. Iar pe drum ai unde opri și mai ales de unde porni mai departe. Vița de vie și vinul au fost dintotdeauna în această regiune legate de îndeletnicirile curente ale oamenilor. Modernitatea a adus însă relocări ale unor podgorii și parcelări pe baze științifice pentru o productivitate sporită.

(w882) cap compas

(w882) titi dinca

În satul Megali Panagia obiceiul este ca după 40 zile de la Crăciun, în sărbătoarea Întâmpinării Domnului, oamenii să se adune pentru a celebra sărbătoarea dedicată podgorenilor. O simplă cerere de voie și te afli în curtea vreunui localnic pentru a te bucură de ospitalitate și de igrediente ale unor momente irepetabile, care se împletesc ființial cu bunăvoința oamenilor.

(w882) cap compas

Fără îndoială, Peninsula Athos și Muntele Sfânt sunt atracții pentru vacanțe croaziere sau pelerinaje.

La muzeul din Ierissos intrăm oarecum virtual în atmosfera mistică atonită prin intermediul unei expoziții cu picturi ale artistului Efthymios Walsamis. Este o propunere de a descifra Muntele Athos prin picturi și nuanțe sângerii.

(w882) titi dinca

Duhul culorilor înseamnă sângele martirilor. Jertfă rugăciunii permanente a Athosului se răsfrânge asupra gândurilor prin tainele tușelor umbrelor și luminilor. Sunt adunate picturi realiste dar și moderne sau impregnate de amprenta bizantină.

La câțiva kilometri de Ierissos se află Mănăstirea I Chara ton Thlivomenon din Paleochori.

(w882) cap compas

A trece pragul acestui ansamblu monastic înseamnă apropierea fizică de modelul de viețuire și de arhitectură atonită. Ctitorii au respectat tradiția arhitectonică a Athosului. Este o frântură de Athos în mijlocul lumii și în calea oricărui vizitator. Edificiul este de dată recentă însă rigoarea atonită este respectată că mod de viețuire și ospitalitatea atonită de asemenea.

(w882) titi dinca

Locuri de cazare la îndemână, turism în natură și mai ales experiențele culinare sunt o invitație permanentă în aceste zone. Pe fiecare străduță întâlnești un colț în care asemenea pesonajelor de faima ale grecilor poți zăbovi îndelung la căldură focului alături de prieteni.

***

Emisiunea „Cap compas” poate fi urmărită și online pe TVR+, sâmbăta, de la ora 12:30.

Producător Elena Dinu

9:00 Ferma

*Anul 26 *Editia 1237

Nu mai aveti loc la oras ? Încercati la tară !

Emisiune pentru actuali si viitori tineri fermieri.

*UNDEVA ÎN ROMÂNIA *De la vegetal la....procesare carne

In Olt , in Zona Romanați , un tânar fermier a preluat cultura vegetală de la părinti , pe 890 de ha cu grâu , rapită , orz , floarea soarelui șsi porumb.

Anul agricol a fost bun pentru culturile de toamna dar mai slab pentru cele de primăvară datorită secetei agresive el neavând nici irigatii , nici canale.

Face parte dintr-o cooperativă care detine utilaje agricole , silozuri cu

laborator , moară de furaje , sectie de ambalare în saci pentru cerealele extrudate. Cu ajutorul fondurilor europene dar si cu credite de la banci ,în comuna Dobrosloveni, pe locul unui siloz dezafectat a construit o fabrică de mezeluri care produce din 2020. Are depozite frigorifice , camere de transare ,cu linii de productie automatizate, cu o capacitate de până la 10 tone pe zi.Produce acum mezeluri proaspete șsi afumate , după retete consacrate cu calitate Premium. Verifica atent tot ce se introduce în fabrică , de la membrană la ultimul condiment , fiind nevoit acum , după pesta porcină să importe o partedin carnea de porc folosită în procesare.

Tine să mentină calitatea produselor , desi preturile au luat-o razna.

Șsi-ar dori in viitor un lantț complet , de la o fermă de suine la produsele finite din fabrică si desfacerea în magazine proprii. Desi are multe greutăti el nu este pesimist.

Participă : Marius-Elvis Cazacu-fermier șsi procesator carne , Caracal , Olt

* TOT CE SE POATE* De la cultura mare , la bovine de lapte....la biogaz.

Tot în Olt , în comuna Rusănesti , un alt tânăr si prieten cu celălalt fermier detine 3000 de ha pe care cultivă cereale ( grâu , secară , porumb cam 500 de ha ,irigat jumatate plus masa verde pentru hrana animalelor.Detine utilaje performante si silozuri pentru depozitarea cerealelor. Produce în special siloz de secară șsi de masă verde , cam 2000 de tone. Activitatea principală este insă cresterea vacilor de lapte , având grajduri cu aclimatizare , cu sâli de muls.Acum are 540 de vaci la muls si va creste la 800 de capete la muls odată cu noua investitie , un grajd ultramodern , construit pentru 1450 de capete. Are si un grajd cu 250 de juninci gestante sexate. Inginerul zootehnist are o grijă extremă la hrana oferită , obtinând in medie cam 37 de litri de lapte la o vacă. Face 3 mulsori pe zi.Se dau la reformă cam 20 % din bovine ,pe cele care dau mai putin lapte.Medicul veterinar care este si seful fermei de bovine ,este în permanentă colaborare cu inginerul zootehnist.Se foloseste compostul de animale la statia de biogaz , iar după extragerea gazului ,compostul se sterilizează si se refoloseste la asternutul animalelor , în grajd. Fermierul ar vrea să ajunga în viitor la 1000 de vaci la muls , având teren suficient.Are mare grijă de vitei si de juninci care vor asigura baza mărită a fermei.

Să sperăm că planurile lui Florin vor ,,,,înflori cât mai curând ,,, !

Participă :Florin Chirea-fermier șsi investitor , com. Rusănesti , jud. Olt

Romică Glință-inginer zootehnist

Rodica Mocanu-sef ferma bovine

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

10:00 Pescar hoinar

*În căutarea şalăului..

Vă invităm, din nou, alături de noi într-o expediţie marca „Pescar hoinar”, în căutarea unui peşte extrem de mofturos-şalăul. Călătoria începe pe lacul Gălăţui, unde Ştefan pescuieşte de pe mal, schimbând locuri şi năluci, încercând cu ardoare să dezlege misterul şalăilor. Perseverenţa este întotdeauna răsplătită şi câteva exemplare frumoase au venit să îl salute, iar un şalău plin de energie a vrut neapărat să-i dea bineţe lui Radu, operatorul hoinar. Ştefan a experimentat şi un pescuit la guvizi şi a scos din apă unul dupa altul, semn că abia aşteptau un pescar care să îi bage şi pe ei în seamă. În ziua următoare, Ştefan a pescuit alături de Alexandru Barbu, din barcă, pe lacul Valea Argovei, tot la şalău. S-au bucurat de natură, de momentele pe apă, dar şi de drilurile cu şalăii ce s-au lăsat păcăliţi de nălucile hoinarilor-pe scurt, încă o poveste cu şi despre pescuit şi amintiri de neuitat.

Prezintă: Ştefan Stoica

Jurnalist: Iulia Popescu

Producător şi realizator: Ligia Baboş

 
Festivalul Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc „Mamaia” 2025 și-a ales câștigătorii

Tinerii laureați, cei mai talentați interpreți și instrumentiști ai folclorului românesc, au fost anunțați într-un cadru festiv, s-au oferit ...

În comuna Rusănești, județul Olt, tânărul fermier Florin Chirea demonstrează potențialul agriculturii românești moderne, bazată pe tehnologie ...

Artişti basarabeni şi artişti români, la ”Drag de România mea!”

O nouă gală specială avem în dar pentru voi sâmbătă, de la ora 20.00 și duminică, de la ora 15.00, numai la TVR 2.

 

#tvr2