„Dacă ar trebui să îmi povestiți ceva despre domnitorul Mihai Viteazul, care ar fi lucrul fundamental pe care mi l-ați spune” , este întrebarea care a deschis o nouă ediţie a „Istoriilor de bun gust”. În fiecare joi, de la ora 21:00, realizatoarea Camelia Moise ne invită să descoperim o istorie spectaculoasă, asezonată cu un „alt fel de gătit”.
Invitatul ediţiei de joi, 4 aprilie, a fost profesorul şi istoricul Ion Petrescu, de la Colegiul „Mihai Viteazul” din Ploieşti, un pasionat cercetător al domniei glorioase a lui Mihai Viteazul, Domn al Ţării Româneşti, Domn al Moldovei şi Principe al Transivaniei. În urma muncii sale de cercetare au rezultat nu mai puţin de 43 de kg de fișe şi însemnări, dar şi o multitudine de poveşti mai puţin ştiute despre marele domnitor.
Printre aceste şi un caz unic în istorie: Mihai Viteazul a fost singurul domnitor însoţit pe câmpul de luptă de doi cerbi. Deşi avea cea mai puternică artilerie din partea de est a Europei, cerbii îl urmau în toate bătăliile şi nu se speriau de bubuiturile asurzitoare ale tunurilor. Momentul avea şi o semnificaţie aparte, deoarece tradiţia spunea că dacă cineva este vegheat de cerbi însemnă că este ocrotit de Sf. Gheorghe, un sfânt purtător de biruinţă şi patronul Oştirii Române.
„Mihai Viteazul este simbolul eroismului acestui neam”, spune profesorul Ion Petrescu care ne va conduce prin Ploieşti la casa în care a locuit domnitorul Mihai Viteazul când a părăsit Bucureştiul pustiit de otomani, dar şi la impresionanta statuie ecvestră a domnitorului, cu înălţimea de 7 m, montată pe un soclu de 4,70 m, amplasată pe o platformă cu trei rampe şi decorată cu basoreliefuri reprezentând luptele cu otomanii şi Unirea Moldovei şi a Transilvaniei cu Ţara Românească. Statuia din parcul ploieştean, inaugurată la 1 Decembrie 1997, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de atestare documentară a oraşului, operă a sculptorului Nicolae Kruch, este cea mai mare din ţară dintre cele 16 monumente ecvestre ale voievodului, a fost turnată din 18 tone de bronz şi ar putea intra în Cartea Recordurilor.
Preparatul inedit pentru această ediţie este HALEBARDA LUI MIHAI VITEAZU, o friptură pregătită ca în anii 1600, în bucătăria restaurantului Hanul lui Manuc.
Se ia un antricot de vacă maturată, cu puţină grăsime şi o coastă mai lungă, pentru aspect. Carnea se pune pe grătar şi se asezonează cu piper, sare grunjoasă şi verdeţuri. Se prăjeşte la foc mic, câte 15-20 de minute pe fiecare parte. După prăjire se lasă să se odihnească cca 10 minute. Apoi se stropeşte cu unt fierbinte. Se serveşte cu garnitură de cartofi prăjiţi.
