Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Memorialul durerii: „Veneau ruşii ca greii pământului”
Joi, 13 August 2015
Echipa Memorialului continuă seria „O istorie a bravilor” -  dedicată luptătorilor anticomunişti din munţi, iar în această sâmbătă, pe 15 august, ați putut afla povestea grupului bucovinean condus de Constantin Cenuşă. De la ora 16:00, la TVR 2 şi TVR+.
Memorialul durerii
Constantin Cenusa
Memorialul Durerii
Memorialul durerii
Constantin Cenusa
Memorialul Durerii
Alte legături
Memorialul Durerii

Ediția este disponibilă online pe TVR+

În martie 1944 trupele ruseşti trec Nistrul, iar Armata Roşie ocupă nordul Bucovinei. Sate întregi iau calea pribegiei. Rezistenţa în faţa puhoiului bolşevic începe în Bucovina ca o mişcare de nesupunere la ocupaţie şi mai ales la barbaria acestei invazii.

Din martie – aprilie 1944, „veneau ruşii ca greii pămîntului. Caută şi te-ascunde în gaură de şarpe, ferească Sfîntu’ cum te caută ruşii”, scria soţia partizanului Constantin Cenusă, Maria, în jurnalul ei. În acelaşi an, trupele ruseşti au început sovietizarea forţată a satelor, aplicând o politică de prindere şi asuprire a tuturor celor care se împotriveau noii puteri. Formate din tineri, ţărani simpli sau soldaţi întorşi de pe front, aceste „trupe de gherilă” au încercat să apere, fără succes, Bucovina de încă o cucerire a ruşilor.

Patimile unei familii de bucovineni au fost aşternute într-un jurnal de Maria Cenuşă, din Putna, o vitează care şi-a urmat bărbatul în munţi, în închisoare, în anchete şi al cărui unic fiu s-a născut într-o celulă de temniţă. „Începutu amarului. Epopeea lui CONSTANTIN CENUŞĂ şi a soţiei sale MĂRIOARA (scrisă de cea din urmă)” este una dintre cele mai dureroase mărturii din timpul primilor ani ai rezistenţei anticomuniste. Mărioara pictează o lume în transformare, unde tradiţiile străvechi ale satelor româneşti se împletesc cu lumea nouă.

La o lună după ce-a născut un băiat de cinci kilograme, ea este din nou anchetată şi torturată de agenţi. Este eliberată din temniţă abia în octombrie 1946, ca patru luni mai târziu să ajunsă din nou după gratii. De-a lungul următorilor ani, ea va traversa iadul închisorilor româneşti.

Organizaţia bucovineanului Cenuşă a acţionat pînă în 1951, după care s-a predat autorităţilor pentru ca familia lui să nu mai fie hăituită. A ieşit din închisoare în 1964, dar, la cîteva zile, este găsit spînzurat în casa lui.

***

În noua serie de filme documentare „O istorie a bravilor”, echipa „Memorialul durerii” îşi propune să prezinte istoria acelor luptători care în munţi, în condiţiile în care opoziţia anticomunistă era în închisori, au continuat să pună libertatea şi rezistenţa deasupra vieţii. Au murit în înfruntări, în temniţe, în faţa plutoanelor de execuţie. Actele lor de mare curaj s-au petrecut în Carpaţii României, care au fost ultima tranşee împotriva colonizării sovietice.

Despre Memorialul Durerii

„Memorialul Durerii” este singurul proiect de televiziune care oferă una dintre cele mai complexe şi documentate imagini asupra regimului comunist din România. "Memorialul Durerii" a rămas în memoria colectivă a poporului român, iar după 20 de ani de la difuzarea primelor episoade, el este mai mult decât un brand al TVR, e un simbol al luptei pentru păstrarea vie a memoriei româneşti.

***
Emisiunea poate fi urmărită și pe
TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!