loader

Liviu Borcea şi Lagărul morţii

Sâmbătă, 16 iulie, la „Memorialul Durerii” continuă seria „Torţionarii”, unde ați aflat povestea lui Liviu Borcea, care a condus coloniile de muncă de la Capul Midia și a frânt sute de destine între 1950-1954. De la ora 16:00, la TVR 2 şi TVR+.

 

Memorialul Durerii

Lagărul morţii, cel de-al doilea episod al seriei Torţionarii a prezentat un alt personaj sinistru: Liviu Borcea, locotenent major de Securitate, comandant între 1950 – 1954 al coloniilor de muncă de la Capul Midia. Având ca studii patru clase elementare, trei clase la şcoala de meserii şi calificarea de brutar, Liviu Borcea a fost racolat de Securitate, ridicat în rang şi pus să conducă lagărul pe care, brusc, l-a transformat în locul cu cea mai ridicată mortalitate printre deţinuţi.

În 1945 a intrat în partidul comunist, iar în acelaşi an este încadrat în Ministerul de Interne. Este numit ajutor de comisar la Poliţia Populară din Turda, mai apoi, şef birou operativ în Serviciul Securităţii din oraş. În 20 iunie 1950 este numit Comandant al Coloniilor de la Cernavodă şi Capul Midia. Întrebat ce fel de om era acest Borcea, prof. dr. Ion Jovin răspunde concis: „Nu ştiu dacă i se poate aplica acestui om calificativul de om. Eu mai degrabă l-aş numi bestie!!

Unul dintre cei care au suportat regimul de teroare şi exterminare fizică impus de Borcea la Capul Midia a fost Corneliu Coposu, închis aici între 1950 şi 1952. El povestea cum, cu o cruzime ieşită din comun, „ca să fie sigur că printre deţinuţii morţi nu se ascund unii care disimulează, Borcea se plimba printre cadavre cu o ţăpuşă lungă din fier pe care o înfigea în trupurile neînsufleţite. Pe un deţinut cu coloana vertebrală ruptă l-a bătut ca să-l facă să se târască... cam 70 de oameni au paralizat datorită supraefortului pe care îl reclamau torţionarii ce stăteau cu biciul la spatele nostru, obligându-ne să muncim cu mult peste puterile pe care le aveam.

Întrebat de Lucia Hossu Longin de alimentaţia pe care le-o ofera deţinuţilor, el a spus în interviu că „era alimentara în curte, unde era tot felul de alimente”; iar când realizatoarea i-a spus că oamenii mâncau şerpi, de foame, Borcea a negat totul, spunând că „dar cine o văzut? „La mine, 3200 de calorii mâncare era asigurat în fiecare zi”.

Unul dintre medicii deţinuţi de la Capul Midia declara că: „deţinuţii erau scoşi la muncă continuu, atât ziua, cât şi noaptea şi în toate duminicile, fără niciun fel de repaus, atât pe ploaie, furtună sau zăpadă şi, când noaptea târziu ne întorceam de pe şantier, complet uzi şi îngheţaţi, eram introduşi în barăci şi înghesuiţi unii lângă alţii, pe nişte priciuri de lemn, fără să ni se permită să ne uscăm îmbrăcămintea, astfel că dormeam cu vestmintele ude, iar dimineaţa plecam din nou pe şantier, cu îmbrăcămintea neuscată şi, cum era timp de iarnă, îmbrăcămintea de pe noi îngheţa.

***

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

3:15 E vremea ta!

E vremea ta să primesti date despre timpul probabil, climă, ecologie și domenii conexe! 7 zile din 7 vei afla ştiri de pe glob, informaţii de la specialisti, sfaturi utile, previziuni astrologice, noutăţi din ştiinţă şi curiozităţi de pe glob, dar şi cum îti este influentată viata de starea vremii, problemele de mediu şi schimbările cllimatice.

Prezintă: Cristina Soare şi Andrei Bărbulescu

Producători: Cristina Dănilă, Alina Pagu

(Reluare)

3:30 Documentar 360°GEO

* Australia-enigmaticul ornitorinc (Australie, l'énigmatique ornithorynque, Franţa-Germania, 2023)

Regia: Ludovic Petho

*Ornitorincul este unul dintre cele mai ciudate şi mai puţin studiate mamifere. Acest animal emblematic al Australiei are cioc de raţă, o coadă plată ca a castorului şi labe palmate, ca ale vidrei. Este un mamifer care depune ouă şi, după eclozare, îşi alăptează puii. Aceste caracteristici îl clasează printre fiinţele cele mai surprinzătoare.

După sosirea europenilor în Australia, a fost vânat până aproape de extincţie pentru blana lui. Între timp, populaţia de ornitorinci şi-a mai revenit, dar este ameninţată de multiple pericole, începând cu incendii, inundaţii şi acapararea teritoriilor de către oameni.

Mai mulţi oameni de ştiinţă se străduiesc să captureze cel puţin zece exemplare pentru a le reintroduce în cel mai mare parc naţional al Australiei, Royal National Park.

(Reluare)
 
Povestea transformării carului-legendă:

Primul car color al Televiziunii Române a fost restaurat și rebranduit într-o formă modernă, fiind transformat într-un muzeu mobil. Expus pentru ...

"Ferma": Păstrarea tradițiilor montane | VIDEO

publicat: miercuri, 17 septembrie 2025

În județul Alba, tradiția pastorală se menține vie prin promovarea stânelor tradiționale, a pășunatului montan și a prelucrării laptelui la ...

„Respectul, dialogul și deschiderea față de celălalt nu sunt doar concepte, ci valori care pot fi trăite concret!”

Pe parcursul a trei zile, aproximativ 900 de participanți vor transforma orașul Ploieşti într-o scenă a diversității culturale. Publicul se va ...

 

#tvr2