loader

Lisabona, poarta către necunoscut a Europei

Construită pe șapte coline, cu o istorie de peste 2.700 de ani., capitala Portugaliei  este „o așezare de cursă lungă”. Dar de ce numele Lisabona? Am aflat în ediția "Cap compas" din 27 decembrie, de la ora 12:00, la TVR 2, TVR HD și TVR+.

 

Cap Compas

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Ţara cerului luminos, a oceanului învolburat şi a simplităţii locuitorilor, dar şi ţara care se mândreşte cu o arhitectură extravagantă, castele de poveşti, monumente impunătoare sau orăşele pline de farmec ascunse într-un peisaj cu linii mereu verzi în pofida anotimpului, Portugalia continuă să atragă și să seducă sute de mii de turiști.

Lisabona te așteaptă să-i vizitezi locurile pe care UNESCO este mândru să le fi înscris în patrimoniul universal. Lisabona te extrage din realitatea imediată şi te poartă pe aleile unei creaţii divine. Este locul din care ai plecat ca să te poţi întoarce. Aproape de capătul Europei, capitala portugheză insuflă lirism şi dragoste pentru o soartă pe care, de obicei, nu reuşeşti să ţi-o croieşti.

Oraşul e construit pe şapte coline, unde străzile abrupte leagă un cartier de altul. Descoperirile arheologice sugerează influența feniciană în această zonă, care datează din secolul al XIII-lea î.e.n. Unii istorici consideră că Lisabona de astăzi a fost un important port prin care se făcea aprovizionarea corăbiilor feniciene în drumul lor către Sicilia.

Nici marinarii lui Vasco da Gama plecați din portul Lisabonei să descopere pământuri, țări și oameni noi, nu au scăpat de surpriza de a găsi străini în casa lor. Poate nu mulți, atâta vreme cât biserica catolică și Inchiziția vegheau la păstrarea purității credinței și a moravurilor. Oraș al marinarilor, Lisabona le aduce aminte celor rămași pe țărm să aștepte întoarcerea vapoarelor și să se teamă de nestatornica șerpuire a apelor și a timpului.

Poate că pentru neuitare au așternut pe asfalt însemnele apei. Pentru că viața fiecăruia este o mare de timp. Pământul cunoscut părea prea mic și atunci… așa că societățile închise au explodat ca o păstaie și bărbații curajoși au început să plece în căutarea noilor pământuri care să lărgească orizontul cunoașterii, iar primii care au izbândit au fost corăbierii și negustorii secolului al XV- lea. Și-au răspândit navele pe mări și pe oceane până când orizontul a fost împins spre poli.

Oricare ar fi adevărul, Lisabona este o așezare „de cursă lungă”, deoarece existența să se întindă până în vremurile pre-romane.

***

„Cap compas” este un program de televiziune complex care comportă atât valente de ordin turistic cât şi dimensiuni complementare legate de obiceiuri, spaţii culturale, identităţi  ambientale, stil şi rafinament în materie de amenajări ale industriei ospitalităţii, reţete culinare originale, degustări de vinuri şi forme de agrement. Lyon, Madrid, Tanzania, Dubai, Malta, Moscova, Ierusalim sunt destinaţii pe care jurnaliştii TVR Titi Dincă, Emilia Nicolaescu, Ana Preda, Elena Dinu vi le arată la TVR.

Pe TVR+ găsiți toate edițiile din arhiva emisiunii Cap Compas.

 

8:00 Repere sacre

Sfintirea Bazilicii din Lateran Comentariu: Părintele Tarciziu Şerban, preot colaborator Producător: Ciprian Dumea Transmisiune directă de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti ATENTIE: POSIBILE PRELUNGIRI

9:00 Ferma

*Anul 26 *Editia 1247

Nu mai aveți loc la oraș ? Încercați la țară !

Emisiune pentru actuali și viitori tineri fermieri.

*UNDEVA ÎN ROMÂNIA ,,Fără acces la apă , agricultura performantă este doar.....o poveste......”

Sistemele de irigatie din Vestul României sunt singura solutie pentru fermierii care au forta , tehnologia si încăpătânarea de a cultiva tot terenul fertil al tării. După multi ani , în care se irigau 3,1 milioane de ha , noi fiind

printre primele țtări din Europa.....după 1990 amenajările de irigatii au stagnat din motive financiare si legislative....reducându-se semnificativ normele de irigare ale suprafetelor.Cosmin, un împătimit agronom, se uită îngrijorat la solele cu porumb connventional neirigat si admitativ la cele irigate , unde a ajuns până la 15 t /ha.De ani de zile perseverează să realizeze suprafete mai mari irigate. Cu fonduri proprii si împrumuturi de

la bänci si-a decolmatat niste canale vechi, le-a amenajat , a tras curent electric până la baltă ( acumulare de apă pe care si-a amenajat-o singur ).Poate uda , deocamdată , 144 ha cu porumb ,din care 135 prin instalatie cu pivot.În zona fostei statii de pompare , lăsată in ruină , de unde s-a furat

orice se putea fura , s-a întâlnit cu un fost inginer agronom care a lucrat în legumicultură , acum ajuns la 83 de ani si care îsi aduce aminte cum arătau înainte statia si instalatiile de pompare.Cosmin a afirmat că a folosit în medie cam 300 de l pe metru pătrat la parcelele irigate.Se zbate de 10 de ani să aibă apă în amenajarea pe care si-a făcut-o fără ca statul să îl ajute cu ceva.Solutia ar fi ca asociatiile de fermieri din zonă să strângă fonduri

si , cu sprijinul statului , să refacă sistemele de irigatii. Statia de

la Fântânele care nu mai functionează de 15 ani.Porumbul fără irigatii nu se face în zona. Ministrul agriculturii le-a promis ajutorul , atât cât legislatia actuală îi permite iar ANIF-ul le-a promis tot sprijinul. Cosmin de pe cele 1500 ha pe care le lucreaza nu obtine atâtea câștiguri ca să-șsi sustină toate activitătile din fermă , fiind nevoit să presteze diverse lucrări cu utilajele sale-arat , insământat sau fitosanitare. Deasemenea având spatii de depozitare oferâ servicii contracost altor fermieri.Mai produce si seminte pentru el sau pentru vânzare. Poate , în viitor , ar putea să se ocupe si de zootehnie.Visurile lui îndepărtate stau deocamdată în asteptare.Vecinul si prietenul său inginerul Tiberiu , cu tatal si sotia sa , lucreazä 350 ha , jumătate în proprietate șsi jumătate in arendă. Are două tractoare si lucreaza terenul in sistem minitil si doar la 4-5 ani face arătura adevarată. A pus anul acesta grâu , orz iar rapita , din cauza secetei , nu a mai răsărit si a fost înlocuită cu floarea soarelui.

Cheltuielile de productie a ajuns la 4000 de lei /ha iar pretul cerealelor este scăzut iar fermierul nu câstigă dar ceilaltițsi care-i folosesc productia de cereale o duc mult mai bine. Dar el nu renuntă , perseverează , considerând că agricultura ar trebui sa fie de sigurantță națională.

Participă:ing. agr. Cosmin Micu-fermier Mănăștur-Vinga , Arad

ing. Ioan Hagia-fost fermier legumicol , Vinga-Arad

ing.Tiberiu Lupău-fermier , com. Vinga , jud. Arad

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

 
Eleganţă, romantism, talent și spontaneitate, la “Drag de România mea!”

Gala a patra a sezonului 15 al emisiunii “Drag de România mea!” vă aduce artişti, stiluri şi poveşti captivante, totul acompaniat de muzică ...

Regele Charles al III-lea şi Viscri, în centrul emisiunii „Cursa prin istorie

De la supe de găină la flori sălbatice, de la legende locale la reportaje filmate de elevi – Viscri devine un loc viu, unde trecutul și viitorul ...

„Hai-hui... cu Marina!” prin oraşul faimoasei Cleopatra

Vestigiile istorice, străduţele pitoreşti, mall-urile elegante, restaurantele tradiţionale... dar mai ales măreaţa Bibliotecă din Alexandria! ...

 

#tvr2