loader
Foto

Liana Stanciu: „Cred că Festivalul „Mamaia” este cea mai frumoasă rampă de lansare pentru un tânăr”

De numele jurnalistei Liana Stanciu se leagă o carieră de peste 30 de ani în radio şi televiziune. Gazda emisiunii „Puternici împreună”, de la TVR 2, dar și femeia cu cea mai bună voce de radio, Liana Stanciu este o adevărată enciclopedie când vine vorba de muzică.

 

Liana Stanciu

Pasionată de istoria muzicii moderne, dar şi o fină cunoscătoare a repertoriului de muzică clasică, la ediția din 2024 a Festivalului Naţional de Muzică Uşoară „Mamaia”, Liana Stanciu s-a aflat în juriu, alături de profesioniști de renume.

Iată ce spune Liana Stanciu despre revenirea Festivalului Naţional de Muzică Uşoară „Mamaia”, dar și ce așteptări are de la tinerii care vor intra în concurs:

Reporter TVR: Cu siguranță, Festivalul „Mamaia” s-a numărat printre evenimentele pe care le-ai urmărit de-a lungul timpului. Ca om de radio și TV, ce a însemnat pentru tine acest eveniment?

Liana Stanciu: „Festivalul Mamaia” a însemnat, pentru toată lumea, unul dintre cele mai mari evenimente culturale până la începutul anilor 2000, când s-a oprit. Aveam „Cerbul de Aur” şi „Mamaia”... Toată lumea îşi dorea să fie aici, iar dacă se număra printre premianţi, putea primi invitaţie şi la „Cerbul de Aur”. Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” a fost un fel de mândrie naţională, iar faptul că s-a reluat şi sunt din nou secţiunile clasice, de Interpretare şi Creaţie, mi se pare spectaculos. Poate că nu se va mai opri şi va aduce Mamaia la nivelul San Remo. Pentru că, de fapt, San Remo este festivalul muzicii italiene, iar pe scenă şi în public este tot ce are mai bun planeta la nivelul respectiv. Este un vis frumos, care poate deveni realitate, pentru că, iată, reîncepe „Mamaia”, cu formula de concurs, deoarece ediţia de anul trecut a fost o sărbătoare, un fel de laudatio adus celor care au participat de-a lungul anilor la „Festivalul Mamaia”. Deci, de-abia aştept!

Când ai descoperit Festivalul „Mamaia” pentru prima dată?

Nu mai ţin minte exact, dar ştiu că întotdeauna am căutat informaţii despre festival. Prin anii 2000, îmi amintesc că erau trupele pe care le iubeam cu toţii, de la 3 Sud Est, la Direcţia 5. Chiar şi soţul meu (Mihai Georgescu, solistul trupei Bere Gratis - n.r.), pe vremea când nu ne cunoşteam încă, a concurat la Secţiunea Şlagăre. Erau momente absolut spectaculoase. „Festivalul Mamaia” era o întâlnire, un fel de superlativ al muzicii româneşti de toate genurile, ceea ce, practic, ar putea redeveni. Aici venea toată lumea care conta la momentul respectiv. Asta sper să se întâmple şi în viitor.

În acest an te vei afla în juriul festivalului. Ce așteptări ai de la tinerii concurenţi care vor urca pe scena?

În primul rând aş vrea ca tinerii aceştia să se bucure de muzică şi să nu o considere o competiţie. Să le placă ceea ce fac şi să îşi asume că sunt viitori potenţiali artişti care pot schimba ceva, care pot influenţa oameni. Sunt tineri, frumoşi şi talentaţi şi trebuie doar să se bucure cu adevărat şi să vină pe scenă cu toată dragostea, talentul şi pasiunea lor. Este aproape imposibil să nu le iasă. Cred că „Mamaia” este cea mai frumoasă rampă de lansare pentru un tânăr care visează să aibă într-o zi milioane de urmăritori, să aibă succes şi să fie iubit şi adorat. Ce aşteptări am de la copiii aceştia... să fie fericiţi şi când urcă pe scenă, şi când coboară de acolo!

Ce amintiri te leagă de festival și ce artiști ai cunoscut aici?

Cred că anul trecut ne-am întâlnit aici toate generaţiile, de la puşti, până la seniorii de 70, 80+. De fapt asta înseamnă „Festivalul Mamaia”, spiritul lui este că nu contează vârsta. Ştii cum spun americanii, „Age is just a number” (Vârsta e doar un număr). E importantă doar pasiunea pentru muzică, iubirea pentru ceea ce se întâmplă pe scenă, dedicaţia şi felul în care ne împărţim opiniile. Uneori ne hârâim, ne certăm, noi, oamenii care suntem în juriu, poate că am avut păreri diferite, dar toate erau, cumva, înnobilate de pasiunea pentru muzică. Şi cred că e cel mai important lucru dintre toate.

„Mamaia" revine ca festival-concurs după 12 ani. Ce mai înseamnă pentru iubitorii muzicii ușoare românești acest gen de festival?

„Mamaia revine”! Cred că acesta este mesajul suprem. Faptul că vor exista tineri concurenţi la Secţiunea Creaţie sau la Interpretare, poate că va reveni şi Secțiunea Șlagăre, poate că se vor întâmpla tot felul de lucruri, poate că recredibilizăm festivalul, cel mai important lucru este că „Mamaia revine!”şi, sperăm noi, pentru totdeauna!

(w882)

Festivalul Naţional de Muzică Uşoară „Mamaia”, eveniment care a lansat unele dintre cele mai mari nume din muzica ușoară românească, a revenit din acest an la formatul de festival-concurs.

TVR 2 a transmis în direct, între 23 și 25 august, de la ora 19:00, Festivalul Naţional de Muzică Uşoară „Mamaia”. În cea de-a doua seară de festival – 24 august, au făcut show în recitaluri Aurelian Temișan, Anca Țurcașiu, Florin Ristei, Connect-R și Loredana. Duminică, 25 august, seara a fost rezervată Galei Laureaților, urmată de recitalurile unor interpreți și trupe de renume: Irina Baianț, Feli, Lidia Buble, Bere Gratis și Vama.

***

Interviu realizat de Anca Simionescu

20:05 Istorii de bun gust

* Sezon Nou

Se spune, despre pădurile Bucovinei, ca sunt precum impunatoarele catedrale naturale, unde fiecare arbore este, de fapt, stâlpul semetț a carui menire este doar cea de a sustine bolta albastruie a cerului. Lumina soarelui se strecoară delicat printre frunze, pictând mirific joc de lumini si umbre ce dansează pe pământul acoperit de un covor moale de muschi. Oamenii din Bucovina au o legătură specială cu pădurile lor. Bucovinenii le respectă șsi le pretuiesc, stiind că sunt o parte esentială a vietii lor. Modul lor de trai, inca din cele mai vechi timpuri, este strâns legat de natură, de istorie, iar folclorul bucovinenilor abundă în povesti si legende despre inaintasi, ape, păduri si animalele ce vietuiesc inluntrul lor. Rusii, ucrainienii, evreii si polonezii, cu totii si-au lasat amprenta asupra Bucovinei. De-a lungul istoriei, pamanturile Bucovinei au fost calcate de toate aceste nationalitati ce au influentat acest loc blagoslovit, prin arhitectura, pictura, gastronomie, traditii, port popular si obiceiuri. Printr-o viată armonioasă, alături unii de altii. Prin comuniune. ȘSi, prin frumusete.Atestată documentar din anul 1400, localitatea Ciocăneşti este unică atât în ţară, cât şi în Europa. A devenit renumită pentru traditia de încondeiere a ouălor, care ani mai târziu a inspirat locuitorii să-si picteze casele în acelasi stil. Cele mai multe dintre gospodării sunt pictate cu motive tradiţionale, regăsite si pe ouăle încondeiate. Ornamentele au devenit atât de populare, încât autorităţile au decretat în 2014 ca toate casele să fie decorate cu motive tradiţionale. In aceasta editie am stat de vorba cu o decoratoare de case, cu unul dintre ultimii plutasi de pe Bistrita, o vrâncioaie a gatit o mancare traditionala si altcineva ne-a povestit despre frumoasele oua incondeiate.

Realizator: Camelia Moise

21:05 Forta ideilor

Sezon Nou

* Cât de actuale sunt dilemele personajelor din romanul „Ion” de Liviu Rebreanu în lumea de astăzi?

*Invitat: prof. Cristina Issa, director al Colegiului National „Constantin Brâncoveanu”, un dascăl care transformă fiecare oră de literatură într-o conversatie vie, plină de idei si emotii.

O editie dedicată unuia dintre cei mai importanti prozatori români-Liviu Rebreanu şi o incursiune în romanul „Ion”. La peste un secol de la publicare, continuă să fascineze prin actualitatea temelor: lupta pentru demnitate, iubire, avere si alegerile morale care definesc fiinta umană. Liviu Rebreanu rămâne o fortă a literaturii române prin modul cinematografic în care surprinde realitatea si prin povestile în care cititorul se regăseste, indiferent de epocă.

Alături de elevii săi de la Colegiului National „Constantin Brâncoveanu”șsi de cei de la Liceul Tehnologic Special nr. 3, prof. Cristina Issa redescoperă, împreună cu telespectatorii, lumea lui Rebreanu printr-o întrebare esentială: „Cât de actuale sunt dilemele personajelor sale în lumea de astăzi?”

Editia este filmată la Palatul Sutu-Muzeul Municipiului Bucuresti, un loc simbolic pentru dialogul dintre cultură șsi memorie. Atmosfera este completată de interventiile elevilor, care transformă lectura într-o experientă vie si personală.

Monica Cătutoiu, interpret autorizat LSR, a asigurat accesibilizarea emisiunii pentru copiii cu deficientă de auz, contribuind la deschiderea proiectului către o educatie incluzivă.

Prin această editie, Forta ideilor îsi reafirmă misiunea de a aduce educatia si cultura într-un dialog autentic cu tinerii, oferindu-le un spatiu în care întrebările, emotiile si reflectiile devin parte dintr-o poveste comună. Pentru că educatia adevărată se naste din dialog, nu doar din lectii.

Prezinta Măriuca Mihăilescu.

Producător: Mihaela Craciun

ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ

 
Paul Surugiu-Fuego deschide sezonul 15 „Drag de România mea!” – 7 ani de muzică, invitaţi legendari și povești românești

La TVR 2, sâmbătă, 18 octombrie 2025, ora 20:00 şi duminică, 19 octombrie 2025, ora 15:00, Fuego sărbătorește „Drag de România mea!” cu un show ...

O ediție dedicată unuia dintre cei mai importanți prozatori români - Liviu Rebreanu şi o incursiune în romanul „Ion”. La peste un secol de la ...

"Cap Compas": Regi și trandafiri

publicat: luni, 13 octombrie 2025

Echipa "Cap Compas" propune o călătorie fascinantă în Valea regilor traci din Bulgaria. Sâmbătă, 18 octombrie, de la ora 17:30, la TVR 2 și ...

 

#tvr2