loader
Foto

Galerie foto

La „Istorii de bun gust”, „Marele templu de dincolo” al Iuliei Hasdeu, între adevăr şi legendă

Noua ediție a „Istoriilor de bun gust”, difuzată joi, 8 iunie, de la ora 21.00, ne-a invitat la TVR 2 să pătrundem într-o lume plină plină de mistere şi istorii spectaculoase alături de două dintre cele mai mari minţi ale secolului al XIX-lea: Bogdan Petriceicu Hasdeu şi fiica sa, Iulia Hasdeu.

 

Istorii de bun gust

Tânără, intelectuală, supradotată, scriitoare și poetă inclusiv de limba franceză, sunt cuvintele care o descriu pe fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu şi a Iuliei Faliciu Hasdeu. Pe lângă scrierile rămase, talentul deosebit pentru limbi străine și filosofie, în doar 19 ani de viaţă Iulia Hasdeu a excelat în muzică (cursuri la Conservatorul din București şi o minunată voce de soprană), dar și în pictură (cursuri particulare de desen și pictură la Paris).

Iulia Hasdeu s-a născut la București, la 14 noiembrie 1869, iar copila a fost botezată cu acelaşi nume ca al mamei, dintr-o mistică tendinţă de contopire a celor două fiinţe apropiate. Alintată „Lilica”, la vârsta de doi ani, Iulia Hasdeu vorbea deja limba franceză, iar la împlinirea vârstei de patru ani începuse să scrie. La cinci ani crea nuvele, iar la şapte ani scria naraţiuni sau poeme.

(w882)

Considerată un geniu, la aproape 8 ani, Iulia Hasdeu a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare, iar la 11 ani, a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”. În paralel a urmat cursurile Conservatorului din București, apoi a plecat la studii la Paris. La 16 ani, Iulia Hasdeu este prima româncă care studiază la Sorbona, uimindu-și profesorii cu talentul său. La Sorbona a ţinut două conferinţe, cu temele „Logica ipotezei” şi „A doua carte a lui Herodot”, demonstrând un remarcabil talent oratoric. Era efectiv îndrăgostită de limba şi cultura franceză, dar mai ales de trei mari personalităţi, Napoleon I, Ferdinand de Lesseps şi Victor Hugo.

Îşi propusese ca la 20 de ani să îşi susţină doctoratul, ceea ce i-ar fi adus titlul de cea mai tânără femei care ar obţine doctoratul în litere la Sorbona. Începe pregătirea pentru teza de doctorat, cu tema „Filosofia populară la români: logica, psihologia, metafizica, etica şi teodiceea”, dar se îmbolnăveşte grav şi ignoră primele semne ale bolii. Boala avansează, iar medicii dau un verdict crunt: tuberculoză. La 29 septembrie 1888, la aproape 19 ani, Iulia Hasdeu moare de tuberculoză.

După moartea fiicei sale, Bogdan Petriceicu Hasdeu avea să descopere cugetări, poezii, schiţe de dramă şi comedii, materiale ale tezei de doctorat, o cantitate impresionantă de notiţe scrise de fiica sa, inclusiv pe patul în care şi-a trăit ultimele luni.

(w882)

În durerea și misticismul său, Bogdan Petriceicu Hasdeu nu s-a resemnat niciodată cu pierderea copilului drag. Îndurerat, a construit, în memoria ei, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu, un templul al „lumii de dincolo” despre care se vorbeşte şi astăzi că ar adăposti fenomene stranii.

La şase luni de la moartea Iuliei Hasdeu, scriitorul susţine că a primit un semn de la fiica sa: „Trecuseră şase luni după moartea fiicei mele. Era în martie: iarna plecase, primăvara nu sosise încă. Într-o seara umedă şi posomorâtă şedeam singur în odaie, lângă masa mea de lucru. De-nainte-mi, ca totdeauna, era o testea de hârtie şi mai multe creioane. Cum? Nu ştiu, nu ştiu, nu ştiu, dar fără ca s-o ştiu, mâna mea lua un creion şi-i rezema vârful de luciul hârtiei. Începui a simţi la tâmpla stângă bătăi scurte şi îndesate, întocmai ca şi când ar fi fost băgat într-însă un aparat telegrafic. Deodată, mână mea se puse într-o mişcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când braţul se opri şi creionul căzu dintre degete, mă simţii deşteptat dintr-un somn, deşi eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie şi cetii acolo foarte limpede: «Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hasdeu» – (Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; Asta ar trebui să-ţi fie îndeajuns). Era scris şi iscălit cu slova fiicei mele“, spunea Bogdan Petriceicu Hasdeu.

(w882)

După semn, scriitorul şi-a făcut un ţel din a intra în legătură cu spiritul fiicei dispărute. S-a îndepărtat de viaţa publică şi s-a refugiat în spiritism. A construit un templu în amintirea fiicei sale la cimitirul Bellu, iar în anul 1893 ia decizia de a ridica un castel în memoria copilei. Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina, al doilea „Marele templu de dincolo”, a fost ridicat după planurile pe care însăşi Iulia i le-ar fi transmis tatălui de pe lumea cealaltă. Aici, Bogdan Petriceicu Hasdeu a amenajat o cameră specială de spiritism în care, ani la rând, a încercat să intre în legătură cu fiica sa aflată dincolo.

(w882)

De-a lungul vremii, Castelul de la Câmpina a dat naştere la nenumărate legende şi, chiar şi în zilele noastre unele dintre acestea susţin că, uneori, noaptea, Iulia Hasdeu poate fi auzită cântând la pian, sau că ar fi fost văzută pe terasa castelului cu florile sale preferate în braţe, un buchet de margarete şi că a doua zi după apariţie, grădinarul ar fi găsit în curte flori de margarete, deşi nu era sezonul lor.

(w882)

Despre adevărul legendelor, semnele mistice, dar şi despre importanţa florilor în viaţa Iuliei Hasdeu şi modul în care acestea pot fi combinate ați aflat urmărind o nouă ediţie „Istorii de bun gust” joi, 8 iunie, de la ora 21.00, la TVR 2.

23:35 Duelul pianelor

““Duelul Pianelor” revine cu un sezon nou pe TVR 2, în fiecare duminică, de la ora 20, într-o nouă formulă dar cu acelaşi scop: divertisment de calitate. Carismaticul Adrian Enache va arbitra un duel muzical presărat cu provocări inedite, arhive TVR, poveşti amuzante, muzică live şi improvizaţii cu trupa Popfolklorica, alături de talentaţii Ovi si Ilinca

Producator: Iuliana Marciuc

(Reluare)

1:35 Istorii de bun gust

*Arsenie Boca

*Arsenie Boca este considerat cel mai mare duhovnic român al secolului XX, dar si una dintre personalitătile cele mai interesante si complexe ale României. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Tara Hategului, se perindă zilnic sute de pelerini. În timpul vietii a fost urmărit, supravegheat, cercetat, iar cuvintele şi atitudinile sale au devenit subiect de interpretări, răstălmăciri şi, cateodata, rea-voinţă. Dar, mai mult decât oricine în România contemporană, a dat sens şi nădejde celor deznădăjduiti. Din dosarul informativ al Părintelui Arsenie Boca aflăm că, începând din anul 1946, Părintele era „cunoscut de Gheorghiu-Dej şi de Teohari Georgescu, cei care voiau să-l promoveze într-un post de episcop”. Conform mărturiei Mitropolitului Bartolomeu Anania, după anul 1948, însuşi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina, plănuia să-l ridice pe Părintele Arsenie la rangul de arhiereu: Acesta a marturisit: „Ştiu cu siguranţă că Patriarhul se gândea să-l cheme la treapta arhieriei, dar, precum se cunoaşte, Arsenie a fost arestat, dus în lagăre de muncă forţată şi apoi, practic, obligat să rămână inactiv” Se mai consemneaza, de asemenea, că în acea vreme Părintele Arsenie Boca se afla în bune relaţii cu Petru Groza. Prin urmare, nu i-ar fi fost deloc greu să profite de pe urma acestor „simpatii”! De ce a preferat în locul puterii-arestările, în locul confortului-urmăririle, în locul recunoaşterii-marginalizarea, este la îndemâna oricui să răspundă!​

Realizator: Camelia Moise

(Reluare)
 
Transformarea pomiculturii românești:

Familia Scutaru, cu o tradiție bine înrădăcinată în sectorul agricol, a reușit tranziția de la practicile tradiționale la o abordare modernă și ...

Cultura idiș, celebrată la TVR 2 – Festivalul Internațional de Teatru Idiș (TES FEST), la „Mozaika”

Vă invităm să urmăriți la "Mozaika" două ediții speciale dedicate unui eveniment cultural de anvergură internațională: Festivalul Internațional ...

EMOȚIE, UMOR ȘI TALENT LA ”DRAG DE ROMÂNIA MEA!”

O nouă gală de senzație a emisiunii ”Drag de România mea!” vă așteaptă la TVR 2, sâmbătă, 12 iulie, ora 20:00 şi duminică, 13 iulie, ora 15:00.

 

#tvr2