loader

Întoarcerea lui Vintilă Horia

La 100 de ani de la naşterea scriitorului Vintilă Horia, TVR 2 redifuzează pe 18 decembrie documentarul realizat de echipa „Memoria exilului românesc”. El este singurul autor român care a câştigat vreodată prestigiosul „Goncourt”.

 

Memoria exilului românesc

Cele două părţi ale documentarului vor fi difuzate pe 18 decembrie, de la orele 10:00 şi 19:00.

Născut la 18 decembrie 1915 la Segarcea, Vintilă Horia avea să transforme, patruzeci şi cinci de ani mai târziu, scriindDumnezeu s-a născut în exil, suferinţa şi conştiinţa dezrădăcinării într-o capodoperă a speranţei şi a aspiraţiei spre libertate şi adevăr.

În 1960, Franţa şi întreaga lume literară europeană au fost zguduite de ceea ce s-a numit „scandalul Goncourt”. Atunci, prestigiosul premiu i-a fost acordat lui Vintilă Horia pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil”. Nici un alt scriitor român nu mai fusese distins cu acest premiu şi nici cu unul similar ca importanţă literară mondială. Dar, în 1960, România era în plin regim comunist care nu putea să accepte faptul că înalta distincţie literară încununa creaţia unui exilat român. Securitatea şi întregul aparat de propagandă comunistă au fabricat o acuzaţie extrem de gravă, menită să ducă la compromiterea scriitorului, la retragerea premiului şi la denigrarea lui de către presa franceză.

În parte, au reuşit. Acuzaţia de legionar şi de fascist a fost preluată mai întâi de publicaţiile franceze de stânga, apoi şi de cele de dreapta. Probele aduse atunci de Vintilă Horia şi de alţi intelectuali români din exil n-au contat. Vintilă Horia a anunţat, în toiul scandalului, că renunţă la premiu, „din dragoste pentru Franţa şi din respect pentru Academia Goncourt.” Dar nu s-a putut. Prin statutul Academiei Goncourt, un premiu odată acordat nu mai poate fi retras. Totuşi, imensitatea scandalului a făcut ca festivitatea de decernare a premiului să nu mai aibă loc. (În Dicţionarul Enciclopedic Francez scrie: Vintilă Horia-Premiul Goncourt 1960, acordat, nedecernat). Dezamăgit, rănit, Vintilă Horia s-a retras în Spania unde a trăit până în 1992.

În martie 1990, l-am întâlnit pe Vintilă Horia la Madrid. De atunci viaţa mea se împarte în două: înainte şi după Vintilă Horia. Îi datorez clarificarea sensului existenţei, aprofundarea dialogului meu cu Dumnezeu, angajamentul şi acceptarea sacrificiului în numele adevărului şi consolidarea credinţei că lumea poate fi schimbată dacă noi vrem să ne schimbăm. “Faceţi din voi înşivă ceea ce vreţi să fie lumea pe care voi vreţi s-o schimbaţi”, este îndemnul lui.

Am realizat un film şi am scris o carte cu acelaşi titlu: Întoarcerea lui Vintilă Horia. Nici filmul şi nici cartea nu s-au născut din nevoia de apărare a lui Vintilă Horia, ci, din nevoia de apărare a publicului căruia i s-a îndepărtat un român excepţional, un spirit profund creştin şi o valoare culturală şi artistică de amplitudine universală.

Este întoarcerea unui adevăr (dovedit şi prin publicarea dosarului de la securitate al lui Vintilă Horia) şi nu a unui om care sufleteşte nu s-a despărţit niciodată de România. „Pe mine nu m-au atacat”, spunea Vintilă Horia, „reprezentanţii nu ştiu cărei etnii sau ai nu ştiu cărui regim politic. M-au atacat duşmanii omului.” Cititorii cărţilor lui descoperă o extraordinară forţă morală în fiinţa acestui scriitor, care n-a încetat nici o clipă să-şi mărturisească iubirea pentru Ţara în care s-a născut. Întoarcerea avea pentru el sensul revenirii în patria binelui, la rădăcinile credinţei. „Mai devreme sau mai târziu”, mărturisea el „fiecare lucru şi fiecare fiinţă se vor întoarce la locul lor, pentru ca ordinea cosmică, ordinea divină să nu aibă de suferit”.

„Exilul - îmi spunea Vintilă Horia în octombrie 1990 - nu înseamnă a pleca dintr-un loc şi a trăi în alt loc. Pentru scriitor exilul este o tehnică a cunoaşterii. Pentru mine, dragostea, exilul şi moartea sunt cele trei chei ale cunoaşterii”.

Un text de Marilena Rotaru, realizatoarea emisiunii „Memoria exilului românesc”.

 

Despre emisiune:

Serialul de televiziune Memoria exilului românesc, realizat de Marilena Rotaru împotriva curentului şi curentelor, cuprinde portrete ale unor nume ilustre ale exilului nostru şi ale culturii mondiale.

Mai multe informaţii despre emisiune găsiţi aici.

***

Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Descărcați aplicațiile TVR+ pentru IOS și Android!


15:15 Comisarul Rex

Film serial *Comisarul Rex (REX-Italia, Austria, 2008-2014)

*episodul 49

Cu: Kaspar Capparoni, Fabio Ferri, Pilar Abella

*Serial poliţist. O anchetă îl poartă pe comisarul italian Lorenzo Fabbri la Viena, unde întâmplarea i-l scoate în cale pe câinele poliţist Rex, care urmează să fie retras din activitate. Dar perseverentul patruped nu se lasă „scos la pensie”, ci îl ajută pe Fabbri să rezolve un caz complicat de crimă, dovedindu-se un partener de încredere. Ataşându-se de inteligentul animal, comisarul îl ia cu el la Roma, unde cariera lui Rex va continua cu succes timp de mulţi ani. Intuitiv, curajos şi loial, Rex va fi sprijinul de nădejde şi prietenul cel mai bun al comisarului Fabbri şi, apoi, al altor poliţişti cu care va lucra la cazuri palpitante şi periculoase.

(Reluare)

16:05 Istorii de bun gust

Se spune, despre pădurile Bucovinei, ca sunt precum impunatoarele catedrale naturale, unde fiecare arbore este, de fapt, stâlpul semetț a carui menire este doar cea de a sustine bolta albastruie a cerului. Lumina soarelui se strecoară delicat printre frunze, pictând mirific joc de lumini si umbre ce dansează pe pământul acoperit de un covor moale de muschi. Oamenii din Bucovina au o legătură specială cu pădurile lor. Bucovinenii le respectă șsi le pretuiesc, stiind că sunt o parte esentială a vietii lor. Modul lor de trai, inca din cele mai vechi timpuri, este strâns legat de natură, de istorie, iar folclorul bucovinenilor abundă în povesti si legende despre inaintasi, ape, păduri si animalele ce vietuiesc inluntrul lor. Rusii, ucrainienii, evreii si polonezii, cu totii si-au lasat amprenta asupra Bucovinei. De-a lungul istoriei, pamanturile Bucovinei au fost calcate de toate aceste nationalitati ce au influentat acest loc blagoslovit, prin arhitectura, pictura, gastronomie, traditii, port popular si obiceiuri. Printr-o viată armonioasă, alături unii de altii. Prin comuniune. ȘSi, prin frumusete.Atestată documentar din anul 1400, localitatea Ciocăneşti este unică atât în ţară, cât şi în Europa. A devenit renumită pentru traditia de încondeiere a ouălor, care ani mai târziu a inspirat locuitorii să-si picteze casele în acelasi stil. Cele mai multe dintre gospodării sunt pictate cu motive tradiţionale, regăsite si pe ouăle încondeiate. Ornamentele au devenit atât de populare, încât autorităţile au decretat în 2014 ca toate casele să fie decorate cu motive tradiţionale. In aceasta editie am stat de vorba cu o decoratoare de case, cu unul dintre ultimii plutasi de pe Bistrita, o vrâncioaie a gatit o mancare traditionala si altcineva ne-a povestit despre frumoasele oua incondeiate.

Realizator: Camelia Moise

(Reluare)
 
Monica Ghiurco: „Când mă încearcă gândul că nu mai pot, abia atunci încep să dau ce e mai bun”

Monica Ghiurco este genul de om care nu trece neobservat. Nu doar pentru că o recunoști ușor de la TVR, unde și-a construit în timp o carieră ...

SuperBlog 2025: Creativitatea umană își afirmă puterea în era AI

Într-o lume în care inteligența artificială câștigă teren și conținutul generat automat pare să domine mediul digital, bloggerii din comunitatea ...

Paul Surugiu - Fuego: „Asumați-vă riscuri și trăiți fără regrete! Vă spune un om care asta face mereu”

Într-o lume grăbită, în care autenticitatea pare tot mai rară, Paul Surugiu - Fuego rămâne un reper de emoție sinceră şi un mesager al valorilor ...

 

#tvr2