Consideră Theodor Paleologu, istoric, profesor, eseist, preşedinte al Fundației Paleologu, diplomat şi politician, fost ministru al culturii. Cu invitatul ne-am întâlnit sâmbătă, 7 mai, de la ora 10:00 la "Mic Dejun cu un Campion".| VIDEO
"La începutul anului 2008, producătorii americani care închiriaseră încinta turnau filme de categorie B între zidurile abandonate ale Bibliotecii Naţionale. Astăzi, edificiul e terminat şi a devenit o emblemă a Bucureştiului, graţie lui Theodor Paleologu, ministru al culturii între 2008 şi 2009’’, consemnează Daniela Zeca Buzura despre invitatul acestei ediţii de la ”Mic Dejun cu un Campion”.
"Dragul meu, tu ar trebui să predai şi nu-ţi pierzi timpul cu politica!", îl îndemna ilustrul său tată, Alexandru Paleologu. Iată că astăzi, după ce a trecut prin experienţele de diplomat şi politician, Theodor Paleologu i-a urmat sfatul înfiinţând o fundaţie ce poartă numele familiei, o carte de vizită pentru cei care se înghesuie să-i urmărească cursurile şi călătoriile de documentare. Iar reeditarea cărţii, "Despre lucrurile cu adevărat importante", de Alexandru Palologu în 2021, la Editura Fundaţiei Paleologu cu o prefaţă semnată de invitatul nostru de astăzi este prilejul perfect pentru această întâlnire matinală.
"Priorităţile mele în acest moment nu se mai rezumă doar la politică. Am crezut cu adevărat că un intelectual din generaţia mea trebuie să se implice. Nu mi-am atins aceste obiective aşa că, astăzi, din fericire trecând nişte ani, ştiu perfect cine sunt şi ce drum trebuie să urmez. După 8 ani am plecat din politică şi cred că am făcut bine. Ce e un partid, dacă nu o formă de organizare a prostiei. Asta nu înseamnă că nu sunt un observator critic".
Fundaţia Paleologu, ce activează în casa familiei, este un proiect temerar prin care, în colaborare cu alţi intelectuali, Theodor Paleologu a creat o curriculă deschisă oricărui om interesat. Este un proiect de mare succes, iar cursurile şi călătoriile de studii şi de documentare sunt urmărite de discipoli şi studenţi. "Am fost de curând la Napoli, la mormântul unde se spune că a fost înmormântat Virgiliu. E un loc de pelerinaj încă din Evul Mediu. Şi Petrarca, şi Boccaccio se duceau acolo".
Mărturiseşte că nu şi-a dorit un proiect pentru elite. Nu vrea să sperie prin prestigiul numelui. Este o "şcoală" pentru toţi aceia care sunt interesaţi în a cunoaşte ceva mai mult despre artă, cultură, civilizaţie, istorie, filozofie, politică. Este activ şi prezent. Înconjurat mereu de tineri, de colegi, de profesori-invitaţi. "Mă interesează mai ales stilul de predare. Nu vreau şcoală în înţelesul clasic al termenului. Ci un stil colocvial, informal, din care cei care ne urmăresc să-şi satisfacă curiozitatea, să fie incitaţi să descopere, să citească, să se informeze. Calitatea de frunte a colegilor care vin să ţină cursurile este generozitatea", spune zâmbind Theodor Paleologu.
"Pentru mine, Eneida este un text sacru. Eneas, personajul favorit. Iar eu mă identific cu el în relaţia mea cu tata. Eneas este un simbol al transmiterii culturii, al spiritualităţii. L-am venerat pe tata. A avut noroc de o bătrâneţe frumoasă. L-am admirat pe străbunicul meu. Mi-ar fi plăcut să trăiesc în vremea lui. În familia noastră s-a făcut politică dintotdeauna. Dar atunci era altfel. Divergenţele politice nu duceau la scandaluri şi supărări. Azi e practic imposibil să mai fii sau nu de acord cu cineva, cu zâmbetul pe buze. E doar încrâncenare. Am şi scris o carte, "Era supărăcioşilor" - continuă confesiunea invitatul nostru la ”Mic Dejun”.
Pe scurt, făcând o trecere în revistă a CV-ului său putem reţine câteva repere: studii la Sorbona și la École Normale Supérieure, în Franţa; stagiatură la École Normale Supérieure din Paris (1996-2001); diplomă de studii aprofundate în filosofie în 1998, la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne şi în 2001, doctoratul în ştiinţe politice la EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales) şi la Universitatea Ludwig Maximilian din München; lector la Boston College în 1999-2000; profesor-asistent și director al școlii de vară la European College of Liberal Arts din Berlin; post-doctoral fellow la Universitatea Notre-Dame, Institutul Erasmus (2001-2002) și la Universitatea Harvard (2002-2003); profesor invitat la Deep Springs College în Statele Unite ale Americii, în 2003. A publicat o serie de volume dintre care amintim: ’’Joseph de Maistre sau bunul simț ca paradox’’, postfață la antologia "Joseph de Maistre, Providență și istorie" (Ed. Anastasia, București, 1998); ’’Despre conservatism’’ capitol apărut în volumul "Nostalgia Europei", coordonat de Cristian Bădiliţă și Tudorel Urian (Ed. Polirom, Iași, 2003); ’’De la Karl Marx la stenograme’’ (Ed. Curtea Veche, București, 2005); ’’Era supărăcioșilor’’ (Ed. Curtea Veche, București, 2009); ’’Sous l'oeil du Grand Inquisiteur– katékhon ou Antéchrist? Contribution à la théologie politique’’ (Editions du cerf, Paris, Collection ’’Passages’’) la care adăugăm traducerea ’’Nehmen/Teilen/Weiden’’ de Carl Schmitt publicată în revista "Commentaire".
Sigur că aria de teme dezbătute la Mic Dejun cu un Campion nu s-a oprit aici. Subiecte fierbinţi, precum războiul din Ucraina, educaţia tinerilor sau drumul viitor al României s-au succedat în ritm alert cu referiri la istoria şi personalităţile trecutului ca un exemplu al rostogolirii evenimentelor actuale. Cu fineţe şi şarm, umor şi vorbe de duh, cu un spirit analitic ce lipseşte atât de mult celor ce conduc astăzi politici şi destine, Theodor Paleologu şi-a demonstrate pe deplin erudiţia cultivată într-o familie de renume şi ancora într-o realitate în care trebuie să practicăm cu înţelepciune exerciţiul supravieţuirii.
O adevărată lecţie de bun gust, echilibru, exprimare concisă şi cuprindere, aşa cum numai în compania invitaţilor şi prietenilor noştri fideli poate avea loc, cum altfel, sâmbăta dimineaţa, la o cafea bună în grădina înflorită de la Librăriile Cărtureşti – Café Verona.
Portret de artist: Anca Boeriu – grafician şi gravor, profesor la Universitatea de Arte din Bucureşti. Din 2000 este reprezentanta pentru România la Trienala de Gravură de la Chamallier – Franța.
O generaţie valoroasă a artelor româneşti contemporane, ajunsă azi la maturitate aparţine anilor ’80. Artist vizual, profesor, manager cultural şi curator, Anca Boeriu este unul dintre reprezentanţii acestei generaţii care a confirmat că ocupă un loc distinct în plastica actuală.
A studiat la Institutul de Arte Plastice ’’Nicolae Grigorescu’’, gravura - în multiplele ei tehnici - şi desenul cu apreciatul profesor Eugen Popa.
Peste ani, chiar dacă experimentele pe care le-a încercat au avut importanţa lor, avea să mărturisească: "Gravura rămâne până la urmă, marea mea iubire. Gravura pe care o fac eu nu se referă la multiplicare şi la tiraj. Sunt poveştile mele de viaţă". Astfel, lucrările devin un confident prin intermediul căruia se poate destăinui sieşi şi celorlalţi cu o sinceritate debordantă.
Seriile mari de gravuri imprimate pe hârtie manuală, personajele decupate în placa de metal, picturile în culori de o monocromie vibrantă, dovedesc că arta nu este pentru ea doar un mod de expresie ci un întreg univers populat cu lumi diverse şi contradictorii, nostalgice şi hotărâte în acţiunea lor constructivă.
Tehnicile grafice - în care artista excelează -, presupun o complexitate deosebită, un meşteşug ce se cere pe deplin însuşit, în cel mai tradiţional sens cu putinţă. Este o modalitate prin care poate experimenta, prin care şi-a extins capacitatea de exprimare, ajungând la sculptură, pictură şi instalaţie. Plăcile de metal gravate şi decupate devin forme independente, tridimensionale ce se compun în ample obiecte spaţiale.
"Atelierul de vise" al Ancăi Boeriu – nu este doar un titlu ci semnificaţia profundă a unui spaţiu de protecţie şi creaţie. Locul unde artistul trăieşte şi lucrează ghidat doar de gândurile şi sentimentele lui, ca un răspuns la echilibrul dar, de cele mai multe ori, la agresivitatea unei lumi tulburate. Iar unul dintre răspunsurile posibile este doar acela al retragerii şi investirii unui astfel de spaţiu cu funcţia simbolică de ’’univers personal’’ în care artistul îşi poate găsi liniştea şi putinţa de a fi, de a visa, de a evolua.
"… trebuie să ne găsim centrul de greutate, pornind de la lucrurile simple din viaţa noastră: relaţia cu oamenii, relaţia cu familia. Toți avem fragilităţi… De fapt, recunosc că este o expunere a propriilor mele fragilităţi în lucrările pe care le fac”, mărturiseşte Anca Boeriu.
Recomandarea de lectură: "Despre lucrurile cu adevărat importante", de Alexandru Palologu apărută iniţial la Editura Cartea Românească, publicată apoi la Editura Polirom într-o primă ediţie în 1999, apoi în 2011, astăzi într-o reeditare apărută după 10 ani la Editura Fundaţiei Paleologu ce poartă prefaţa lui Theodor Paleologu. Un omagiu adus ilustrului său tată dintr-o dublă perspectivă: ca recunoştinţă pentru un părinte ce şi-a asumat condiţia de educator şi formator de cultură temeinică şi din aceea a unui egal ce-şi poate permite corecţiile juste fără a răni.
"Alexandru Paleologu ne propune o incursiune printre dileme şi idei care l-au preocupat dintotdeauna: fericirea personală nu există, rolul inteligenţei este să ne ajute nu doar să înţelegem lumea, ci şi să ne depăşim prejudecăţile, simţul valorilor este preferabil cultului valorilor, iar realitatea noastră cea mai de preţ este sufletul. Portrete ale unor cunoscuţi scriitori şi subtile analize literare completează această carte-puzzle plină de farmec’’. Enumerăm câteva capitole dintr-un cuprins selectiv ce pune tot atâtea întrebări la care, Alexandru Paleologu, cu erudiţia şi experienţa sa de viaţă încearcă să desluşească unele răspunsuri valabile cel puţin pentru sine: ’’De ce scriu? În ce cred? • Despre prietenie • Elogiul memoriei • Eshatologia tancului • Comicul şi zeflemeaua • De la Matei cetire... • Morala greierului • Camil Petrescu • Nichita Stănescu • Don Juan • Profesiunea de critic de artă’’ (Sursa: Editura Polirom)
Iată o preţioasă mărturisire ce valorează mai mult decât o recomandare lectură: ’’Realitatea cea mai de preţ, realitatea, repet, este sufletul. A nu ţi-l ’pierde’, a ţi-l salva, a ţi-l mântui e dintotdeauna marea temă a conduitei morale şi a soteriologiei fie de natură laică, fie religioasă. Nu există nenorocire mai mare decât cea de a-ţi ’pierde sufletul’; a nu înţelege asta, a fi indiferent la pierderea propriului suflet e pur şi simplu imbecilitate; imbecilitatea nu e niciodată o scuză ci o circumstanţă agravantă’’ – Alexandru Paleologu.
***
Emisiunea se difuzează sâmbătă, 7 mai 2022, ora 10:00 (în reluare luni, 9 mai 2022, ora 8:00) şi la TVR Internaţional sâmbătă, 14 mai 2022, ora 8:00 şi la TVR MOLDOVA, sâmbătă, 14 mai 2022, ora 7:00.
Un articol de Ileana Ploscaru Panait
