loader
Foto

In memoriam Ion Caramitru, la "Reţeaua de Idoli"

La un an de la dispariția lui Ion Caramitru, "Reţeaua de Idoli" ne-a propus să revedem luni, 5 septembrie, de la ora 20:00, ultimul interviu în care actorul rememorează zilele Revoluției din 1989.

 

Irina Păcurariu
Rețeaua de idoli

“Toată viața mea a fost dedicată lumii din care provin. Meseria noastră, dintre toate meseriile de artă, e cea mai perisabilă. Actoriul când moare, moare glasul lui, moare figura lui, mor ochii lui.(...) Mai știe cineva cine e Calboreanu, sau George Vraca?! Poate de Caragiu mai știu...se mai dau filmele lui...,sau de Radu Beligan,...a avut șansa unei longevități incredibile. Dacă ne ține ceva în viață, e că mai urcăm pe scenă. E un adevăr omenesc în spate. În seara când ai spectacol toate durerile dispar, bătrânețea dispare, începe să funcționeze mintea, se reînprospătează memoria, devii activ...Când nu mai ai asta, dispari. Nimeni nu are contract cu arta pe viață.“, spunea Ion Caramitru într-un interviu acordat Irinei Păcurariu pentru "Rețeaua de Idoli", în ediţia pe care telespectatorii TVR 2 o pot revedea luni, 5 septembrie, de la ora 20:00.

(w882)

Au trecut mai bine de trei decenii de la Revoluția Română care a dus la căderea comunismului. Despre ce s-a întâmplat în acele zile, dar şi despre lucruri care nu ar trebui uitate a vorbit omul care anunţa în urmă cu 30 de ani: „Fraţilor, am învins!".

„În decembrie 1989, Ion Caramitru era de 25 de ani actor la Teatrul Bulandra. La televizor fusese interzis de Elena Ceauşescu pentru felul cum recitase „Glossa”. Ziua de 21 decembrie l-a prins între Cluj şi Bucureşti, pe drum pentru o întâlnire cu studenţii cărora urma să le vorbească despre Eminescu. Pentru că Timişoara dăduse semnalul începerii Revoluţiei toate activităţile din universităţi au fost interzise, aşa că s-a întors cu ultimul avion civil care a mai zburat pe curse interne la Bucureşti. Actorul s-a întors în Capitală pe 22 decembrie, puţin după fuga lui Nicolae Ceauşescu. Zilele Revoluţiei l-au purtat mai târziu de la TVR la Palatul Regal şi apoi din Piaţa Romană până la C.C. Si a devenit unul dintre chipurile căderii comunismului în Romania”, spunea Irina Păcurariu despre actorul şi fostul director al al Teatrului Național București.

 

21:05 Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă

Documentar*

(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016), sezon 2, 20 eps

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

*ep.21 Grădina din Agdal-Maroc

În sudul oraşului Marrakech, uriaşa grădină Agdal-cu o suprafaţă de 515 hectare, înconjurată de 9 km de metereze-se întinde între culmile înzăpezite ale munţilor Atlas şi deşertul Djebilet.

În secolul al XII-lea, dinastia Almohadă-care conducea Africa de Nord şi Spania-a pus să se construiască reţele de canalizare pentru a dirija şi stoca apa ce cobora din munte. Apoi, au fost create livezile din Agdal-în limba berberă: grădină împrejmuită-unde creşteau în voie portocali, măslini, rodii şi caişi. Pentru a proteja grădina de vânt şi de duşmani, au ridicat de jur-împrejur metereze înalte.

21:35 Grădini de vis: geometrie, artă, viaţă

Documentar*

(Jardins d'ici et d'ailleurs, Franţa, 2016), sezon 2, 20 eps

Regia: Emmanuel Descombes, Aurélia Michon, Jean-Michel Vennemani

Arhitectul peisagist Jean-Philippe Teyssier ne prezintă cele mai frumoase grădini din Franţa şi din întreaga lume. Datorită întâlnirilor lui cu grădinari, peisagişti, horticultori, arhitecţi, istorici sau administratori de domenii, arta acestor spaţii naturale se dezvăluie ochilor noştri.

Realizatorii au vorbit cu artiştii peisagişti care găsesc soluţii inovatoare pentru a oferi spaţii pentru respiraţie şi poezie într-o lume tot mai urbanizată.

*ep.22 Grădina Bagh-e Fin-Iran

La 250 km de Teheran, oraşul Kashan este înconjurat de un peisaj deşertic. În anul 1587, Şahul Abbas I a pus să se construiască grădina Fin în jurul reşedinţei sale, având ca model grădinile descrise în Coran, o alegorie a Paradisului.

Grădina Fin, din sudul oraşului, este o oază plină de apă şi de verdeaţă. Este cea mai veche grădină persană care există încă. A servit drept model pentru crearea a numeroase zone peisagistice din lumea musulmană. În anul 2012, această comoară a istoriei iraniene a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.

 
Gala copilăriei la „Drag de România mea!”

Gala copilăriei la „Drag de România mea!”

publicat: miercuri, 03 iunie 2026

Culoare, bucurie, nostalgie, amintiri, emoție şi cea mai bună muzică pentru copiii mai mici sau mai mari.

„Ai idee?!” – ediție dedicată Universității din București

Universitatea din București, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România și cea mai bine clasată universitate ...

La pas prin „Parisul Albaniei”, la „Hai-Hui… cu Marina!”

Peste 90% dintre albanezii care s-au refugiat în România sunt din oraşul Korcha. Suficient pentru ca Marina Almăşan şi Cătălin Soci să pornească ...

 

#tvr2