loader
Foto

Galerie foto

In Memoriam Constantin Codrescu, la „Duminica Filmului Românesc"

„Cercul magic" și „La Moara cu Noroc", filmele de referință din impresionanta carieră a actorului, au fost difuzate pe 20 noiembrie la "Duminica Filmului Românesc".

 

Profesor, regizor dar și ctitor de teatre, Constantin Codrescu a fost actorul care a trăit fericirea și tristețea așa cum au scris-o alţii, împachetând-o apoi în propriile trăiri, în propriile fericiri şi tristeţi și,
de-a lungul carierei sale, a dat viaţă excepţional unor personaje complexe. În această săptămână, "Duminica filmului românesc" este dedicată marelui actor Constantin Codrescu, care ne-a părăsit în urmă cu câteva zile la vârsta de 91 de ani.
Apreciat de publicul românesc, Constantin Codrescu a fost distins cu mai multe premii, în primăvară, ministrul Culturii, Lucian Romascanu, oferindu-i personal Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler acordat de Președintele României la propunerea Ministerului Culturii.
Din bogata sa filmografie, „Duminica Filmului Românesc" vă invită să urmăriți pe 20 noiembrie, de la ora 13:00, „Cercul magic", un film românesc din 1975 regizat de David Reu (debut regizoral în lungmetraje de ficțiune). Scenariul este bazat pe romanul polițist omonim scris de Nicolae Mărgeanu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Octavian Cotescu, Constantin Codrescu și Mircea Anghelescu.

(w882)

În timp ce primește sarcina de a rezolva misterul unei crime şi de a stabili dacă suspectul, pictorul Onu, este vinovat sau nu, maiorul Vigu este apăsat de propriile îndoieli şi greşeli din trecut.
Filmările au avut loc în perioada 10 mai – 24 iulie 1975. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.601.000 lei. Coloana sonoră este interpretata de Dida Drăgan, Dan Aldea și formația „Sfinx” pe versuri de Nina Cassian.

Filmul serii la TVR 2 a fost nominalizat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes pentru marele premiu Palme d'Or, în anul 1957. De la ora 20:00, „Duminica Filmului Românesc" a programat celebra producție „La Moara cu Noroc (România, 1956), în regia lui Victor Iliu, cu Constantin Codrescu, Ioana Bulcă, Geo Barton.

(w882)

Ecranizare după nuvela „Moara cu noroc" de Ioan Slavici. Acțiunea se petrece în anii 1870, la un han izolat din împrejurimile Aradului. Ahtiat după bani, cârciumarul Ghiță se asociază la tâlhării cu Lică Sămădăul, însă își distruge viața și familia.
„Când am realizat „La moara cu noroc', s-a vorbit despre o influență a westernului, acest gen cinematografic atât de intim legat de tradițiile culturale și istoria poporului american. Într-adevăr, puteau fi regăsite unele din elementele pe care canoanele critice le stabiliseră drept caracteristice genului amintit: hanul izolat, la răscruce de drumuri, cavalcadele, caleașca, fuga prin pădure. Toate existau în nuvela pe care Slavici a scris-o, cu mult înainte de afirmarea westernului, în spiritul unui realism critic evoluat", spunea regizorul Victor Iliu în 1956.

22:40 Comori uitate din bazinul Mediteranei

Documentar* (Tresors oublies de la Mediterranee, Franţa, 2016)

Regia: Jerome-Cecil Auffret

Bazinul mării Mediterane este regiunea care adăposteşte cele mai multe situri înscrise în patrimoniul mondial UNESCO din lume. Această bogăţie este atât de strălucitoare, încât lasă în umbră adevărate bijuterii: comorile uitate ale Mediteranei.

*Muzeul de artă coptă din Cairo

Muzeul de artă coptă, fondat în 1910 de Paşa Morcos Smeika, este cel mai bogat muzeu din lume dedicat artei copte.

O colecţie excepţională de obiecte, ţesături, icoane şi manuscrise, printre care artefacte produse între anii 300 şi 1.000. Aproape 16.000 de exponate, în 12 secţiuni diferite.

23:15 Comori uitate din bazinul Mediteranei

Documentar* (Tresors oublies de la Mediterranee, Franţa, 2016)

Regia: Jerome-Cecil Auffret

Bazinul mării Mediterane este regiunea care adăposteşte cele mai multe situri înscrise în patrimoniul mondial UNESCO din lume. Această bogăţie este atât de strălucitoare, încât lasă în umbră adevărate bijuterii: comorile uitate ale Mediteranei.

*Muzeul de arheologie din Salonic

După 2.000 de ani de tăcere şi mister, sora vitregă a lui Alexandru Macedon-regina Thessalonica, soţia regelui Cassandru-ne spune povestea ei, cea a poporului ei şi a oraşului Salonic, înfiinţat de soţul ei.Muzeul de arheologie din Salonic adăposteşte între zidurile sale statui, obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, opere de artă, bijuterii, rugăciuni emoţionante scrise pe papirus.

 

"Cap Compas": Metereze egeene

publicat: marţi, 09 decembrie 2025

O călătorie spirituală în partea de nord a golfului Thermaikos - de la Sfânta Parascheva din Valea Tembi la mănăstirile de pe Muntele Olimp, de ...

„Tu votezi România!”: Programe speciale la Televiziunea Română în ziua alegerilor parțiale

Telespectatorii TVR vor afla rezultatul exit poll-ului realizat de CURS-Avangarde, prezentat la ora 21:00, pe TVR 1 și TVR INFO, imediat după ...

Mihăiţă poate umbla. Să-i oferim fiecare câte un pas! Povestea lui, la „Simplu şi rural”, pe TVR 2

De Moş Nicolae, Ana Maria Andrei şi Gabriela Voinea ne propun să fim parte din visul unui copil aflat la mâna destinului. Îl cunoaştem vineri, pe ...

 

#tvr2