Echipa „Cap compas” a propus un traseu inedit - în ţinuturile palestiniene şi la Ierusalim, sâmbătă, 6 mai, de la ora 13:00, la TVR 2 şi online pe TVR+.
Ediţia este disponibilă online pe TVR+.
Traseul pe care mergem se poate face cu uşurinţă într-o zi. El începe din apropiere de Marea Moartă şi Qumran, în locurile unde se termină într-un canion spectaculos Valea Cedrilor care duce până sub zidurile Ierusalimului.
În acest episod, îi putem cunoaşte pe Custodele cheilor şi uşilor Bisericii Sfântului Mormânt - Wajeeh Yacoub Nuseibeh, care prin tradiţie de secole este un musulman, dar şi pe Arhiepiscopul palestinian ortodox Theodosios de Sevastia.
Printre văile sterpe ale Palestinei, drumurile te îndreaptă mai tot timpul spre oaze de viaţă. Contrastul între pustiu şi rosturile activităţilor umane întăreşte definiţia locurilor în care viaţa pare uneori un miraj. De undeva din aer sau din piatră seacă transpare un soi de bine ai venit călătorule peregrin prin pământurile unor solemne făgăduinţe.
Turismul din deşertul palestinian nu este doar un concept aşezat pe hârtie sau vreo relatare idealizantă. S-a dezvoltat exponenţial în ultimii ani. Arabii îi numesc pe creştini nasrani sau masihi ceea ce s-ar talmaci nazarineni sau mărturisitori mesianici. Se află, în bună vecinătate de sute de ani, creştini din toate confesiunile şi musulmani de neam arab.
Aproape de Marea Moartă, Sfântul Sava este o vatră în care se adună mărturii istorice şi religioase cum arareori se întâlneşte pe pământ. Complexul monahal păstrează documente şi obiecte de cult de mare preţ iar mormântul Sfântului Sava cel Sfinţit este un loc de închinare pentru toţi cei care ajung aici.
5 decembrie este ziua în care se sărbătoreşte Hramul Mănăstirii şi este ocazia unui mare pelerinaj. Prin tradiţie, se consideră că această mănăstire va fi locul desfăşurării ultimei liturghii de pe pământ, înainte de cea de a doua venire a lui Hristos şi ultima mărturie a creştinismului autentic.
Mergând spre Ierusalim se ajunge la Deir Dosi - cum i se spune mănăstirii Sfântului Teodosie prin partea locului. Satul se numeşte al-Ubeidiya şi se află la doar 8 km de Betleem. La sfârşitul secolului al V-lea, Teodosie, sfânt cunoscut şi sub numele de Începătorul vieţii de obşte, avea să pună temelii pentru veacuri în aceste locuri. Pelerinii obişnuiesc să coboare mai întâi în grota aflată în curtea mănăstirii numită în limba greacă metopa. Legenda spune că aici s-ar fi adăpostit cei trei magi în drumul de întoarcere către ţările din care veniseră pentru a evita întoarcere pe la regele Irod cel Mare.
Odată ajuns în Ierusalim eşti parcă trecut de un ecuator simbolic o linie paralelă geografică fizică şi spirituală care impune un soi de botez într-ale locului. Aici iudaismul are o vechime de trei mii de ani, creştinismul a împlinit două mii de ani iar islamul îşi numără în trecut nu mai puţin de 14 veacuri.
Pe la poarta magrebienilor care este de fapt o punte care leagă zona zidului de vest de esplanada Domului se ajunge pe platoul care poate fi considerat întrucâtva un acoperiş al lumii. Tradiția musulmană afirmă că acesta este muntele unde patriarhul Ibrahim sau Avraam a vrut să-l sacrifice pe fiul său. Aici a ajuns mai târziu prorocul Mohamed, fondatorul islamului, în călătoria sa nocturnă pornită din Mecca. El ar fi urcat din acest loc spre cer pentru a vorbi cu îngerul Jibrail sau Gabriel trimisul lui Dumnezeu.
Moscheea Al-Aqsa cea mai mare moschee din Ierusalim poate găzdui cinci mii de persoane în interior şi în aria spaţiului sacru. Musulmanii și arabii obișnuiesc să numească într-un sens larg „Moscheea Al Aksa” întreg complexul Al Haram Al Sharif de pe Muntele Templului, care include Domul Stâncii, 17 porți și patru minarete în cele patru colțuri ale Muntelui Templului.
Incontestabil Domul Stâncii este imaginea picturală simbolică a Ierusalimului. Cupola Stâncii a fost construită între anii 687-691 de califul Abd al-Malik, fiind unul dintre cele mai vechi edificii islamice funcționale din lume. De 1.300 de ani apusul soarelui îmbracă în sclipiri bogate şi nobile cupola aurie, înălţată în 621 d.Hr. de califul cel supranumit „Succesorul”. Cupola se ridică în curbe subtile susţinută de un tambur circular, înconjurat la bază de un acoperiş înclinat şi de o construcţie octogonală cu ziduri îmbrăcate în marmură si ceramica predominant albastră. Creştini bizantini, musulmani, mameluci, otomani, ficare seminţie şi confesiune religioasă şi-a aşezat temelii în rosturile de odinioară ale cetăţii Ierusalimului şi ale intrărilor din oraş.
Piaţa Muristan este asemenea unei treceri către o altă realitate. Pentru unii este începutul unui pelerinaj iar pentru alţii sfârşitul. Este răspântia în care a existat primul aşezământ al cavalerilor ospitalieri ai Sfântului Ioan.
Biserica Sfântului Mormânt este numită de mulţi credincioşi Biserica Invierii pentru că nu moartea ci Învierea Domnului este temelia, cununa şi biruinţa creştinilor. Biserica Sfântului Mormânt este o construcţie măreaţă din secolul al XI-lea, înălţată de cruciaţi, în locul altei biserici vechi, zidită de Sfânta Elena, în secolul al IV- lea. Aici se află locurile de referinţă pentru istoria şi doctrina religioasă prin care s-a fondat credinţa creştină - Muntele Golgota şi Mormântul lui Iisus Hristos. Jos, în stânca de piatră, se află peştera unde s-a descoperit Crucea Domnului de către Sfânta împărăteasă Elena.
Purtate dincolo de zări şi mări, mărturiile din crucea deşertului se vor aşeza cuminte în sipetul amintirilor despre locuri sfinte şi laminate - preţ de o clipă în zodii ale zămislirilor nobile şi memorabile.
***
Cap compas este un program de televiziune complex care comportă atât valente de ordin turistic cât şi dimensiuni complementare legate de obiceiuri, spaţii culturale, identităţi ambientale, stil şi rafinament în materie de amenajări ale industriei ospitalităţii, reţete culinare originale, degustări de vinuri şi forme de agrement.
