loader

Georgia sacra

„Cap compas” şi-a propus să iniţieze în Georgia un traseu configurat pe criteriul reperelor religioase. Ediţia s-a difuzat sâmbătă, 16 iunie, de la ora 15:00, la TVR 2 şi TVR HD.

 

Cap Compas

Majoritari ortodocşi, dintru începuturi, având un profil etnic identitar aparte, oamenii locului au făcut din credinţă reazemul cel mai important.

Aici a fost centrul propovăduirii creştine şi locul în care credinţa în Biserica lui Hristos a fost proclamată religie de stat, în anul 337. Fortăreţele, bisericile şi mănăstirile acompaniază crâmpeie de cale.

Ananuri

De mai bine de 700 ani, fortăreaţa străjuieşte trecătorile şi drumul care duce spre capitala Georgiei. Loc al confruntărilor pentru apărarea ţării şi a credinţei, cetatea este o mărturie a evoluţiei specifice a societăţii în spaţiul georgian.

Cu certitudine, rolul unor asemenea fortificaţii era acela de a aduna laolaltă două dimensiuni simbolice esenţiale pentru Georgia - paza oamenilor şi a credinţei. Este unul dintre motivele pentru care în astfel de ansambluri monumentale se găseşte mai întotdeauna cel puţin o biserică.

(w882) Cap compas

Deşi relativ mică şi măsurată între zidurile din prezent, Ananuri este impresionantă prin simbolism. În interior se află două biserici din secolul al-XVII-lea, ambele închinate Fecioarei Maria.

Jvari

Pe dealurile din apropierea fluviului Kura, despre care geografii spun că ar fi graniţa între Europa şi Asia, întâlnim un loc unic. Mănăstirea Jvari este ridicată precum un memorial al credinţei.

(w882) Cap compas

În conformitate cu tradiţia, evanghelizarea ţinuturilor georgiene a fost făcută de Sfânta Nina care l-a convins pe regele Mirian al-III-lea al Iberiei să se creştineze. Ea a ridicat din lemn o cruce pe un altar care se afla pe locul unui templu păgân. Crucea devenind miraculoasă şi făcătoare de minuni a atras credincioşi de pretutindeni din Caucaz.

(w882) Cap compas

În anul 545 a fost construită Biserica Mică peste rămăşiţele crucii. Lăcaşul de cult din prezent este considerat Biserica Mare şi este construit la sfârşitul secolului al-VI-lea.

Svetitskhoveli

Este al doilea cel mai lacăş de cult ortodox al Georgiei după Catedrala Sfânta Treime din Tbilisi. Locul de îngropare al cămăşii lui Hristos este cel mai venerat altar de cinstire din regiune. Structura actuală datează din 1029, însă spaţiul monahal şi-a început evoluţia începând din secolul al-IV-lea.

(w882) Cap compas

Svetitskhoveli este considerată pecetea culturală şi spirituală care a supravieţuit tuturor vicisitudinilor istoriei.

(w882) Cap compas

Vardzia

Sobră şi majestuoasă şi în egala măsură nobilă şi austeră, aşezarea săpată în stâncă este considerată unul dintre cele mai neobişnuite oraşe din lume. Regele George III a decis să ridice un lanţ de fortificaţii şi castele, odată cu oraşul subteran. În mănăstirea de sub pământ vieţuiau în vremurile de glorie aproximativ două mii de călugări. Peşterile au deschideri pentru acces pe toată lungimea promontoriului. Complexul urban şi monastic a fost edificat începând din secolul al-XII-lea.

(w882) Cap compas

Cronicarul persan Safavid Hasan Bey Rumlu descria Vardzia drept o minune a lumii, impenetrabilă, asemenea unui zid de apărare a lui Alexandru cel Mare. Se consideră convenţional că aici era frontiera între lumea musulmană şi cea creştină, fiind un oraş garnizoană.

(w882) Cap compas

Existau trei mii de camere care aveau la dispoziţie toate cele necesare unui trai civilizat, de la spaţii rezidenţiale şi până la zone comerciale şi de producţie. Din cele 3 mii au rezistat timpului doar 600.

Gremi

A fost capitala unui regat local numit Kakheti dar şi răspântie comercială pe drumul mătăsii. Oraşul din preajma cetăţii acoperea 40 de hectare. Perioada de glorie a aşezării a fost între secolele al-XVI-lea şi al-XVII-lea. Apoi au venit cuceritorii persani şi mai apoi otomanii. Capitala a fost mutată şi Gremi a rămas un simbol şi un popas la margine de drum.

(w882) Cap compas

Georgienii au ştiut dintotdeauna să preţuiască darurile aflate în calea lor şi să fie veritabili făuritori de civilizaţie şi mai ales de bunuri cu valoare perenă.

(w882) Cap compas

Aici înveţi că totul începe cu prima cărămidă - şi poate cu o rugăciune - şi mai apoi lespede peste lespede până se ajunge la piatra din capul unghiului. Te poţi regăsi în mirifica şi sacra Georgie de care te desparţi precum de un Ierusalim.

***

Vezi și articolul Răspântii georgiene.

Vezi şi Georgia, frumusețe fără frontiere.

***

Cap compas este un program de televiziune complex care comportă atât valenţe de ordin turistic cât şi dimensiuni complementare legate de obiceiuri, spaţii culturale, identităţi  ambientale, stil şi rafinament în materie de amenajări ale industriei ospitalităţii, reţete culinare originale, degustări de vinuri şi forme de agrement.

(w882) Titi Dinca

8:00 Repere sacre

Duminica a 4-a din Post Comentariu: Părintele Tarciziu Şerban, preot colaborator Producător: Ciprian Dumea Transmisiune directă de la Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif din Bucureşti ATENTIE: POSIBILE PRELUNGIRI

9:00 Ferma

*Anul 26 *Editia 1265

Nu mai aveti loc la oras? Încercati la tară !

Emisiune pentru actuali si viitori tineri fermieri.

*CHEIA SUCCESULUI ,,Să gândim româneste.....sä mâncăm româneste ! ,,

Zona legumicolă Vărăsti este în Centura verde a Capitalei.Ea se întinde pe 50 ha protejate dar si în câmp deschis. Spatiile protejate au devenit o prioritate , solariile si serele asigura legume pe tot timpul anului.În anul 2016 producătorii de legume si zarzavaturi din comună s-au asociat înfiintând o Cooperativă agricola care au semnat un contract de

permanentă cu un cunoscut Reteiler.

Membrii cooperatori lucrează în familie si predau aproape toată productia Cooperativei care asigură depozitarea in spatii special amenajate , cu temperatura controlatä , cu o platformă de încărcare modernă folosită în aer liber , când vremea o permite. Cooperativa detine în afara de solarii

si o seră modernă , cu aer cald , pe 1 ha , unde se cultivă ridichii , salată , ceapă verde , verdeturi si tomate în special dar si alte legume.Mai au si o sera mai veche , de mărime mai mică.Membrii cooperatori rămân proprietari pe terenurile lorșsi doar productia se desface si se valorifica prin cooperativă,unde disciplina si planificarea sunt obligatorii.Munca aici

este o poveste de familie. Formele asociative au un rol pozitiv in viata locuitorilor comunei.Multi dintre membri sunt de la începuturi si lucrează împreună cu întreaga familie. Ei fac esalonat plantarea , intretinerea si recoltarea , totul fiind atent coordonat.Deviza primarului care a sprijinit de la inceput Cooperativa , dar si a membrilor este ,,să ne întoarcem la gustul de altädată si sä gândim si să mâncăm româneste,,

Cooperativa detine si o sectie de murat legume si una pentru producerea pastei de tomate. Spălarea , sortarea si ambalarea legumelor se face cu multă atentie în noul depozit cu o lungime de 800 m în care iarna se pastrează varză albă si rosie dar si cartofi si rădăcinoase.Se trimite cât mai repede la supermarket pentru a se pastra prospetimea si aspectul.

Presedintele Cooperativei , Doru Buturugă a colaborat permanent cu fermierul Vlad Gheorghe , presedintele O.I.P.A.Legume-Fructe.care i-a ajutat cu sfaturi , idei ,proiecte.Investitiile s-au făcut cu proiecte europene in care contributia Cooperativei a ajuns chiar si la 45%. Munca in legumicultură nu are orar șsi se face permanent cu un plan de cultură si un plan de afaceri. Fiecare cooperator face ce stie mai bine. Acum ar vrea să colaboreze si cu noii patroni români ai lantului de supermarket si cred că vor coopera mult mai bine cu comerciantii autohtoni.Astfel Cooperativa de pe Valea Sabarului este o economie localä viabilă si functională iar oamenii sunt multumiti si nu mai pleacă afară , rămânând acasă în familie !

Participă :ing. Adrian Radu Mihălean-primarul com. Vărăsti-Giurgiu

Vlad Gheorghe-fermier , presedinte O.I.P.A.

ȘStefan Bonea-legumicultor ,membru cooperator

Marian Grigore-legumicultor , membru cooperator

George Voicu-legumicultor , membru cooperator

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

 
„Lolita Lobosco”, serialul polițist italian inspirat din romanele Gabriellei Genisi, în premieră la TVR 2

TVR 2 aduce telespectatorilor un nou serial polițist european. Din 21 martie, miniseria italiană „Lolita Lobosco” (Le indagini di Lolita ...

Povești despre solidaritate și vocație în noul sezon „Destine ca-n filme”

Din 17 martie, în fiecare marți, de la ora 20:00, Iuliana Marciuc aduce la TVR 2 povești emoționante despre oameni care își transformă ...

Echipa națională de bob a României deschide noul sezon „Rețeaua de Idoli”

Din 16 martie, ora 20:00, Irina Păcurariu revine la TVR 2 cu povești reale și oameni autentici, ale căror performanțe s-au construit departe de ...

 

#tvr2