loader
Foto

Ferma: Sisteme de agricultură integrată

Această fermă vegetală a ajuns la aproape 3000 de ha. Sunt folosiți hibrizi semi-timpurii cu toleranță la secetă și rezistenți la boli și dăunători, se bazează pe utilaje performante și tehnologii de ultimă oră. Dar pentru că visa o economie circulară, acest inginer agronom pasionat a hotărât să se ocupe și de zootehnie.

 

Ferma

Pe malul drept al Oltului, în Câmpia Romanaților, la 21 km de Corabia, într-un renumit bazin legumicol, la Izbiceni, locuitorii se ocupă cu cultivarea, în sere și solarii, a tomatelor, ardeilor, vinetelor, castraveților, dar au și culturi ecologice de zmeură și de roșii. Și cum munca merge și cu muzica, un localnic care a fost fermier, se implică acum în evenimente educative, culturale și artistice. A activat încă din tinerețe in Ansamblul de cântece și dansuri HORA, participând la spectacole și festivaluri interne și internaționale de amatori. Romanticul trubadur este pe drum cu....frumoase amintiri.

Participă : Ion Popa- cantautor și fost fermier, com.Izbiceni, jud. Olt

***

Un inginer agronom pasionat de munca în agricultură a început, după 2004, să-și facă, în satul Cunești, o fermă proprie. A luat în arendă 1970 ha, pe care le-a cultivat de-a lungul timpului cu grâu, orz, mazăre, porumb, triticale, oleaginoase, lucernă, porumb, siloz și soia, pe care abia a recoltat-o cu rezultate mulțumitoare.

Acum, ferma vegetală a ajuns la aproape 3000 de ha. Folosește hibrizi semi-timpurii cu toleranță la secetă și rezistenți la boli și dăunători. Deține utilaje performante, respectă tehnologii de ultimă oră, obținând culturi duble la porumb, după recoltarea orzului. Cu ajutorul irigațiilor, în care a investit aproape un milion de euro, a reușit să ude 2300 de ha. Și totuși temperaturile mari hotărăsc producțiile, mai puțin apa, spune fermierul.

Are o zonă de depozitare și de păstrare a cerealelor în silozuri și magazii și o altă zonă pentru conservarea furajelor. Dar pentru că visa o economie circulară, de fermă integrată, a hotărât să se ocupe și de zootehnie. A accesat fonduri europene pentru a construi cu ele grajduri, spații generoase cu confort, cu front de furajare, cușete pentru viței cu saltele de memorie și curățire automată a dejecțiilor. Are grajduri speciale pentru maternitate, pentru viței, pentru juninci, pentru tăurași la îngrășare, vaci în lactație și pentru cele abia înțărcate, iar alături, un spațiu special pentru sala de muls.

După terminarea acestor construcții, în anul 2012, a cumpărat 315 vaci Montbeliarde, toate gestante, aduse din Franța, în anul următor 50 de vaci din rasa Jersey din Danemarca și mai târziu tăurași de rasă pură Aubrac și Angus, pentru îngrășare și sacrificare. Deține acum 1350 de vaci de lapte cu 480 în lactație, iar laptele obținut, cam 250.000 de litri pe lună, este predat unui procesator. Hrana taurinelor este asigurată din ferma proprie, iar apa este din puțuri forate la mare adâncime.

Deține un abator, 4 carmangerii și magazine de desfacere. Dejecțiile din fermă sunt transformate - o parte în îngrășământ organic, iar o alta în biogaz într-o instalație specială. Lucrează în fermă cu toată familia sa.

Participă: ing.Alexandru Baciu - fermier sat Cunești, com. Grădiștea, Călărași

***

Echipa emisiunii:

Tudor Calotescu - ziarist independent

Jurnalist tv Sergiu Marinescu

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

***

Emisiunea ”Ferma” se difuzează duminică, 1 decembrie, de la ora 9:00, la TVR 2.

Foto credit: Shutterstock/Eco-economy/ Colaborator pentru fotografie Keshi Studio

11:00 Comori uitate din bazinul Mediteranei

Documentar* (Tresors oublies de la Mediterranee, Franţa, 2016) PREMIERA

*Bazinul mării Mediterane este regiunea care adăposteşte cele mai multe situri înscrise în patrimoniul mondial UNESCO din lume. Această bogăţie este atât de strălucitoare, încât lasă în umbră adevărate bijuterii: comorile uitate ale Mediteranei.

Regia: Jerome-Cecil Auffret

* Muzeul de arheologie din Salonic

După 2.000 de ani de tăcere şi mister, sora vitregă a lui Alexandru Macedon-regina Thessalonica, soţia regelui Cassandru-ne spune povestea ei, cea a poporului ei şi a oraşului Salonic, înfiinţat de soţul ei.

Muzeul de arheologie din Salonic adăposteşte între zidurile sale statui, obiecte folosite în viaţa de zi cu zi, opere de artă, bijuterii, rugăciuni emoţionante scrise pe papirus.

11:30 Hoţomanii de la templu

(Monkey Thieves, Olanda, 2008)

Regia: Richard Kirby

Narator: Sean Pertwee

Oraşul Jaipur din nord-vestul Indiei este căminul celei mai obraznice şi mai zgomotoase cete de maimuţe pomenită vreodată. Banda Galta numără 60 de membri, toţi din specia macacus rhesus, cu un statut privilegiat: deoarece localnicii îi consideră descendenţi din Hanuman, Regele-maimuţă, li se permite să locuiască lângă un templu hindus de la periferia oraşului şi credincioşii care vin să se roage le aduc ofrandă fructe şi alune.

Seria Hoţomanii de la templu le spune povestea.

 
Ziua Limbii Turce, o sărbătoare despre identitate, apartenență și dialog intercultural

Ziua Limbii Turce este celebrată anual pe 5 iunie printr-o serie de evenimente dedicate tradițiilor ce definesc identitatea turcă. Urmărim o ...

Transformarea pomiculturii românești:

Familia Scutaru, cu o tradiție bine înrădăcinată în sectorul agricol, a reușit tranziția de la practicile tradiționale la o abordare modernă și ...

Cultura idiș, celebrată la TVR 2 – Festivalul Internațional de Teatru Idiș (TES FEST), la „Mozaika”

Vă invităm să urmăriți la "Mozaika" două ediții speciale dedicate unui eveniment cultural de anvergură internațională: Festivalul Internațional ...

 

#tvr2