loader

Din Maroc, Cap Compas prezintă cea de-a patra capitală imperială: Meknes

În ultima zi a lunii, pe 31 ianuarie, echipa Cap Compas ne-a prezentat Meknesul, oraşul celor 100 de minarete, recunoscut pentru porţile sale minuţios lucrate. De la ora 12:00, la TVR 2, TVR HD şi online pe TVR+.

 

Cap Compas

Ediția este disponibilă online pe TVR+

Fiecare dintre cele patru capitale imperiale ale Marocului are asociată câte o culoare. Dacă pentru Rabat  e alb, pentru Marrakesh roşu,  iar Fes are culoarea albastru-cobalt,  Meknes a ales verdele crud al frunzei de măslin şi al aspiraţiei islamice.

Oraşul porţilor frumoase este un veritabil tezaur. Oricâte pagini de istorie ar fi citite şi oricâte albume ar fi răsfoite, doar imersiunea în concretul citadin este cea care oferă definiţia complexităţii acestui spaţiu.

Meknes a fost un oraş important şi o răspântie comercială când ilustrul reprezentant al dinastiei Alaouite, Moulay Ismaïl a reorganizat regatul Marocului aşezându-se aici pentru 55 ani de domnie, asigurând astfel pacea, supunând triburile inamice rebele şi impunând respect otomanilor şi creştinilor.

Regele fondator a făcut din Meknes un oraş de glorie, a construit edificii, porţi monumentale, grădini, moschei cu minarete şi ziduri de apărare pe o lungime de 40 de kilometri. Oraşul are o poziţie strategică, fiind construit asemenea unei cetăţi pe un platou aflat în răscrucea drumurilor către oraşe importante, precum Fes şi Rabat şi în apropierea unor aşezări antice importante. Medina este un muzeu în aer liber şi o întruchipare a celor mai semnificative tipare ale cetăţii; este o arhitectură a valului şi a nişelor ascunse care nu pot fi văzute din stradă, iar turnurile edificiilor şi acoperişurile sugerează puterea.

Medresa Bou Inania se descoperă precum o perlă preţioasă într-o scoică în furnicarul de oameni şi clădiri din apropiere de Marea Moschee. Este un simbol al epocii membrilor dinastiei Merinide din secolul al XIV-lea.

În epoca de aur, Meknes ajunsese să fie supranumit oraşul celor 100 de minarete, iar în timpul protectoratului francez, oraşul era descris Versailles-ul Marocului sau Micul Paris pentru frumuseţea arhitectonică  şi urbanistică dar şi datorită faptului că era considerat cel mai frumos oraş al Regatului.

În grânarul construit de sultanul Ismail au fost turnate secvenţe importante din filme celebre ca Ultima ispită a lui Hristos şi Iisus din Nazaret.

***

„Cap compas” este un program de televiziune complex care comportă atât valente de ordin turistic cât şi dimensiuni complementare legate de obiceiuri, spaţii culturale, identităţi  ambientale, stil şi rafinament în materie de amenajări ale industriei ospitalităţii, reţete culinare originale, degustări de vinuri şi forme de agrement. Lyon, Madrid, Tanzania, Dubai, Malta, Moscova, Ierusalim sunt destinaţii pe care jurnaliştii TVR Titi Dincă, Emilia Nicolaescu, Ana Preda, Elena Dinu vi le arată la TVR.

Pe TVR+ găsiți toate edițiile din arhiva emisiunii Cap Compas.


 

3:05 După 40 de zile -România, 2021

Film * După 40 de zile -România, 2021

Regia: Andrei Gruzsniczki

Cu: Mircea Andreescu, Valer Dellakeza, Gabriel Spahiu

*Dramă. Emil şi Titi sunt doi bătrâni care trăiesc într-o comună aproape ruptă de lume. Între ei apar tensiuni după moartea Smarandei, soţia lui Emil, fiindcă bărbatul nu crede în spirite şi nu respectă ritualul înmormântării. După parastasul de 40 de zile, Titi-ţintuit deja într-un scaun cu rotile-se simte tot mai rău şi îi reproşează lui Emil necredinţa sa. Emil se simte responsabil pentru viaţa prietenului său, dar niciun efort nu ajută, iar Smaranda pare că a început să-l bântuie.

(Reluare)

4:40 Viitorul de ieri

*Romeo Belea despre Teatrul National din Bucuresti R

*Arhitectul ROMEO BELEA, autor al unor clădiri emblematice din Bucuresti-Teatrul National, Sala Palatului, Hotel Intercontinental etc.-martor timp de 7 decenii la transformările arhitecturale ale orasului, Romeo Belea devine ghid prin istoria recentă a acestui orasș cu un trecut dureros si un peisaj urban neprietenos.

Acest episod este dedicat istoriei clădirii Teatrului National. Proiectul a fost aprobat în 1960 de Gheorghe Gheorghiu Dej cu tânărul arhitect Romeo Belea ca autor, transformată de alt arhitect, în 1978 la cererea lui Nicolae Ceausescu, într-o clădire putin functională, un pericol pentru cei care îi treceau pragul șsi refăcută de Romeo Belea în timpul directoratului lui Ion Caramitru.

Povesti din culisele uneia dintre cele mai importante institutii culturale din România, martoră tăcută șsi supusă presiunilor si toanelor unui dictator, cu suspans, cu răsturnări de situatii, o aventură cu eroi si antieroi si, mai ales, cu surprize. Desi e un proiect pe care s-a intervenit de 3 ori, de fiecare dată ceva a rămas nedus până la capăt, cu ajutorul efectelor speciale reusim să îl “construim” în varianta lui ideală.

Producător Claudia Nedelcu Duca

 

Trăind în Trebujeni, Orheiul Vechi, înseamnă a fi parte dintr-un loc unde natura, tradiția și ospitalitatea se împletesc armonios, oferind un ...

Iubire, talent, bucurie și oaspeți surpriză la “Drag de România mea!”

„Drag de România mea" continuă, sâmbătă, 25 octombrie, ora 20:00 (în reluare duminică, 26 octombrie, ora 15:00), cu o nou gală de senzaţie: ...

Cristian Petru: „Adrenalina pe care o ai în momentul în care apari la televizor în direct nu se compară cu nimic”

Cristian Petru a început să lucreze în presă din 2001. „Este un domeniu care mă fascinează și acum, după 24 de ani, îți oferă șansa ca niciodată ...

 

#tvr2