*Anul 27 *Editia 1259
Nu mai aveti loc la oras? Încercati la tară !
Emisiune pentru actuali si viitori tineri fermieri.
*E BINE DE STIUT-Atât de tânăr , de disciplinat , de meticulos....
În comuna Giulvăz , satul Rudna , un tânăr , absolvent al USAMV BANATUL , la două facultăti , Economia Alimentară si Agricultura , absolvită cu media 10 ,apoi cu 2 masterate si un doctorat, s-a implicat si in conducerea
Statiunii didactice a Universitătii. Mai face parte din două Asociatii agricole si din Consiliul Judetean.Administrează 5000 ha de teren arabil si în jur de 5000 ha de pădure , în judetele Timisșsi Arad , apartinând unui Concern agricol.În ferma vegetală cultivă grâu , rapită ,orz, porumb si floarea soarelui. Detine tehnică si utilaje de vârf si s-a implicat în curătirea canalelor de desecareșsi în montarea unor statii de pompare cu care asigură irigatii pe aproape 1300 de ha , având si bazine de stocare a apei Are propriul sistem informatic de management al fermei.Detine si depozite de 22000 t pentru cereale. În silvicultură administreazä trei păduri sî 300 ha cu bălti , pe care a plantat plop energetic,pentru biomasă, încâ din 2012 pe terenuri degradate.A semnat un contract de finantare cu Ministerul Agriculturii si Ministerul Mediului pentru finantarea înfiintării de pâlcuri de păduri pe 251,63 ha cu plop euro american , plop alb , dar si sălcioară si cătină, care vor fi valorificati abia peste 20 de ani.Agro-silvicultura câstigă teren.El a plantat 6000 de plopi pe rânduri de 28 m între ei , unde va cultiva
orumb. Copacii vor absorbi gazele cu efect de seră , protejând si rezervele de apă din sol ,în timp ce umbra lor va proteja plantele de arsita verii.
Participă : dr.ing. Alexander Degianski-fermier-com. Giulvăz , jud.Timisș
*SECRETUL REUSITEI-Foloseste tehnologii moderne...Produce sustenabil si.... gândeste nemteste.
Un tânăr absolvent de la USAMV BANATUL al Facultătii de Prelucrarea produselor agro-alimentare , care a iubit câmpul verde de mic ,după terminarea studiilor , a fost să muncească căteva luni în Germania , la o fermă , pentru a dobândi rigoarea lor în muncă șsi în afaceri.Întors în tară a fost ajutat de familia germană unde a lucrat ca să-si dezvolte ferma familiei de la cele 40 ha ale familiei la 1700 ha iar astăzi administreazä 2700 ha din care doar 400 sunt în proprietate. Are culturi vegetale cu grâu ,
rapită , porumb șsi floarea soarelui.Are utilaje performante , depozite pentru 18.000 de tone de cereale si se ocupă si cu comercializarea lor. Practică semănatul direct , nu întoarce brazda pe sol si foloseste utilaje pe senile.Sistemul de irigatii nu este amenajat desi râul Timis este doar la 5 km.Foloseste câteva canale de desecări reamenajate.ȘSi-a extins activitătile agricole cu o fermă de bovine de carne din rasa Blak Angus.
Acum depăseste 50 de capete. Cultivă si lucernă pentru hrana lor. Are o mică carmangerie si un mic magazin pentru desfacere. A accesat fonduri
europene pentru utilaje.
Participä : ing. Nicolaie Apopi-com.Giulvăz-Timis.
*UNDEVA ÎN ROMÂNIA-Reusita afacerii...desi creste curcani , ferma lui este pe strada Albatrosului!
În satul Poiana ,arondat orasului Ovidiu, functionează o fermă condusă de un fost prorector al Universitătii Maritime Constanta. Unitatea a luat fiintă după anul 1994 pe locul fostei Horticola Poiana ajunsă în faliment si scoase la vânzare activele ei.A cumpărat atunci 100 ha de livadă si 4 haledormitor
si sediul administativ al Horticolei. Nu era agricultor si nici fermier, investitia fiind luatä pentru un loc de refugiu în natură , care s-a transformat treptat într-o afacere de familie.Pentru livadă a luat fonduri europene pentru a face un sistem de irigatii prin picurare. După livadă a
urmat Avicultura.In cele 4 hale-dormitor ,dotate cu tehnica necesară a inceput să crească curcani , aducând pui de o lună din Ungaria.În fosta cantină a amenajat un Centru de sacrificare ultramodern , o cameră de refrigerare cu o instalatie de ozon care asigură distrugerea bacteriilor.
Conditiile de igienă sunt severe , atât la curcani cât si la furaje , Ferma are 2600 de capete pe serie , serii care durează fiecare 4 luni.
Logo-ul firmei este ,,,,Curcan proaspăt direct din Fermă , de la sacrificare la magazin trec doar 12 ore. Va avea un Centru de rurajare si unul de reproductie , ca să renunte la importul puisorilor.Reusitele afacerilor au fost serviciile unor specialisti de elită din fiecare domeni abordat.
Participä : prof.univ.dr.Cornel Panait-fermier șsi investitor Avicola Poiana-Ovidiu , Constanta
*Tot ce se poate-Învătăturile tatälui către fiul său....
Ciobänia nu-i câstig dacă nu-i însotită de dragostea pentru animale.
Fiecare părinte îsi atrage copiii spre această ocupatie. Predate din timp la fata locului ele devin repede o obisnuintă de a fi sus la stână pe lângă mioare ,câini si mägari.În familia Florea sfaturile si practicile au fost
însutite repede.Grija fată de mioare , păzite cu garduri electrice si câini, hrănite de pe păsuni bine întretinute , adăpostite în caz de intemperii , chiar sus pe munte , iar în stabulatie în saivane, adăpate cu apă curată si suficientä ,
mulse de 2-3 ori/zi , după înțărcarea mieilor.....
toate sunt sfaturi de bazä ale tatalui Ioan către
fiul său Octavian. Fiul său a fost atent , a
învățat si continuă să învețe. Acum de la 200 de
capete cu care a început afacerea în urmă cu
15 ani au ajuns la 1000 de oi mame și peste 200
tineret.Pentru a hrăni animalele ei au si 100 ha de teren ,cultivat cu cereale si 20 ha de fâneatâ si de păsune.Foloseste la montä berbeci cu certificat genealogic al rasei turcane pe care o cresc.A accesat fonduri europene in valoare de 330.000 de euro pentru a cumpăra masini si utilaje noi care să le usureze munca în fermă. Serviciile sanitar-veterinare sunt asigurate de medici veterinari înregistrati la DSVSA ALBA.Învătăturile familiei Florea sunt bune pentru toti crescătorii de ovine.
Participä : Ioan Florea-crescător de oi țturcane sat Bucerdea Vinoasă com.Ighiu-jud.Alba
Octavian Florea-fermier
prof.dr.ing.Gheorghe Dan Neată
dir.gen.Registrul Genealogic DACIA
dr.vet.Horia Morusan-Asoc. APULLUM ALBA
Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc
