loader

DANIELA ZECA BUZURA: JURNAL DE CARANTINĂ (XXXI)

“Întotdeauna rană. Niciodată sfîrşit. Căci dacă vrem să fim lumină, sîntem cruce.” (Clara Mărgineanu, “Femeia cruce”)

 

Daniela Zeca-Buzura
Mic dejun cu un campion

Luni, 27 aprilie

SÂNGE PENTRU CLARA

Era ca astăzi, într-o luni și am sperat până în ultima clipă că își ia viața de la început. Că i se va înapoia ce i s-a luat. De un lucru, însă, pot să vă asigur: poeta și omul Clara Mărgineanu i-a iertat pe toți cei care i-au greșit.

Am cunoscut-o în 1994 și am revăzut-o cu două săptămâni înaintea Paștelui, când Cristina Andrei, care simțea mai mult decât noi, ceilalți, a invitat-o în studio.

În tot acest amar de timp, ne-am zâmbit, am prețuit-o, i-am citit versurile, dar nu i-am spus vreodată “mulțumesc”, nu ne-am oprit vreodată împreună din alergare și, mai ales, nu am mai întrebat-o “cum o duci și ce face sufletu' tău?”, când, în 2012, după desființarea lui TVR Cultural și disponibilizările masive, care s-au petrecut la postul public de televiziune, ea a fost trimisă acasă.

Dar avea Clara Mărgineanu un acasă? A fost atunci o dovadă în plus că lumea nu are nevoie de poeți în viață, ci doar de poezia lor din Rai.

Sunt cuvinte târzii, Clara e sus și deja în Lumină.

Cât despre lunea despre care vorbeam, ne-am adunat atunci destul de mulți, cu înfrigurarea ultimei speranțe, să donăm sânge pentru Clara.

Rămân cu această adunare în minte, a înțelegerii și regretului nostru din ultima secundă, a împăcării înseninate cu care ea ne-a mulțumit, deși știa mai bine decât toți ce lungă e călătoria.

A lăsat 12 cărți și întotdeauna, în poezie, și-a spus Marta, nu Maria, ca și cum, între cele două surori ale blândului Lazăr ea ar fi fost mereu mustrată, fiindcă trebăluiește și coace bucatele, dar nu îi stă la picioare lui Iisus: “Doamne, nu socotești că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i, deci să-mi ajute.“ (Luca, X, 40)

Marto, Marto, tu te-ai îngrijit de hrană și ai pregătit ospățul.

Noi stăm de azi la masa ta, dar tu nu ești. Te-am așteptat o vreme și am început să mâncam în tăcere, pe când tu te-ai făcut, da, de acum te-ai făcut merindă îngerilor.

Pe mâine, cu lacrimi în inimă, DZB.

 

14:00 Romania face bine

Sezon Nou

* "Bujorasi du pe vâlcele"

Într-o lume care pare că si-a pierdut busola, captivă între ecrane de telefon si zgomotul cluburilor, șapte tinere din Craiova au ales să demonstreze că traditia poate fi mai „cool” decât orice trend de pe internet. Ele nu vânează aprecieri pe instagram, ci caută sunetul curat al muzicii vechi, într-un demers care transformă folclorul în cea mai pură formă de nonconformism.

Grupul se numeste „Bujorasi de pe vâlcele” si este cel mai tânăr taraf de muzică arhaică din tară. Sub bagheta profesorului Cristian Mihăescu — mentorul care a dus-o pe Maria Chivu spre trofeul „Vedeta Populară” — aceste eleve de gimnaziu transformă lemnul viorii, al cobzei sau al fluierului în cea mai pură formă de exprimare. Am mers la Craiova să vedem cum degetele lor dau viată doinei si cum rigoarea repetitiilor clădeste o nouă legendă.

Realizator: Catalin Apostol

Director de imagine: Doru Iacovescu

* „Herasti”

La mai putin de o oră de Bucuresti, Herăstiul se află într-un echilibru fragil între ceea ce a fost si ceea ce mai poate fi salvat. Este un loc în care istoria nu se află doar în documente, ci în ziduri, în drumuri, în biserica veche si în urmele unor foste domenii care au modelat identitatea zonei.

De-a lungul timpului, aici s-au intersectat influente culturale, politice si economice care au lăsat în urmă o mostenire complexă. De la resedinte boieresti si influente aristocratice, la perioade de transformare radicală în secolul XX, Herăstiul a trecut prin toate etapele unei istorii românesti în miniatură: dezvoltare, schimbare, reorganizare si, mai recent, abandon.

Astăzi, unele dintre aceste urme sunt încă vizibile, altele sunt în pragul disparitiei. Există clădiri care au rezistat timpului, dar șsi spatii care se degradează accelerat, în lipsa unor interventii coerente si a unor solutii administrative clare. Între patrimoniu si ruină, diferenta devine tot mai subtire.

Realizator: Melania Trifu

Prezentator: Irina Luca

15:00 Drag de România mea!

Prezintă: Paul Surugiu-Fuego

Producător Codruţa Prunariu

(Reluare)
 
Vara amintirilor: Voie bună cu Stela Popescu, la TVR 2

Sub genericul „TVR 70”, la TVR 2 ne bucurăm să o revedem pe iubita actriţă Stela Popescu în scenete şi cuplete celebre realizate în anii '80. ...

Gala copilăriei la „Drag de România mea!”

Gala copilăriei la „Drag de România mea!”

publicat: miercuri, 03 iunie 2026

Culoare, bucurie, nostalgie, amintiri, emoție şi cea mai bună muzică pentru copiii mai mici sau mai mari.

„Ai idee?!” – ediție dedicată Universității din București

Universitatea din București, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România și cea mai bine clasată universitate ...

 

#tvr2