loader

DANIELA ZECA BUZURA: JURNAL DE CARANTINĂ (XVII)

“Să te exprimi despre televiziune, uite, asta ar fi o aventură aproape mistică”. (Bernard Pivot, 2012)

 

Daniela Zeca-Buzura
Mic dejun cu un campion

Joi, 9 aprilie

LABIRINTUL DE STICLĂ

Astăzi e curs online de carantină și studenții mă roagă ca înainte să înceapă, să scriu ceva despre televiziune. E un subiect care mă duce de fiecare dată în derută și în alertă de idei, de parcă aș locui între albine.

Căci orice ai spune, ești în urma ei, precum un câine în urma căruței, cum bine zice un confrate.

Uitucă și lipsită de păcate, Televiziunea e un container pentru zei neprimiți nici în Cer, nici pe apele Styxului, așa încât e un nonsens să așteptăm din partea ei salvarea. Și-atunci pentru ce ne mai place?

Fiindcă ne ține strâns de mână în zile de singurătate, ne dă un rezumat când nu citim, bună de sete și de foame, îi face pe copii cuminți o clipă, cât nu vine bona, ne împarte stropul de celebritate, despre care vorbea Andy Warhol.

Făcută să ne mintă ca și cum ne-ar iubi, ne înghite pe nemestecate, fără să știm că suntem frați, precum Iona în aceeași burtă: vedetă și adorator, personaj principal, secundar sau recuzită din spectacol...

Doar generația de aur a peliculei, surâzătoare și mergând la pas, a mai putut s-o creadă paradisiacă, fiindcă televizorul său cu tub catodic punea în sufragerie, laolaltă, mama, tatăl, odraslele și animalele de casă, ca în jurul focului de tabără.

Generația noastră aleargă, cu televiziune cu tot, fără să vadă peisajul.

Când soclul i s-a uzurpat și formatele ei de reality, talent show și alte soap opera, ca niște gablonțuri, au început să îi strălucească în decolteu, televiziunea a ajuns utilă și lipsită de orice mister.

Personal, i-am dat jumătate din viață acestei regine hulpave, rămase fără sânge albastru, dar tot nu stau pe loc, alerg prin labirintul ei de sticlă spartă și mi se pare, ca oricui, că sunt nemuritoare, fericită și caruselul nu se va opri.

Pe mâine, cu drag, DZB.
Foto: Dănuț Cristișor

20:05 Duminica filmului românesc

* Clara -România, 2023

Regia: Sabin Dorohoi

Cu: Olga Török, Ovidiu Crișan, Elina Leitl, Luca Puia

*Premiul Publicului la Cottbus International Film Festival 2023 (Germania)

*Şase nominalizări la premiile Gopo-inclusiv pentru rol principal feminin (Olga Török)

*Dramă. Clara e o mamă singură care lucrează în străinătate, asemeni milioanelor de românce care muncesc departe de familie. Are grijă de o fetită de 6 ani, de care s-a atasat foarte mult, lucrând la o familie din Ulm, un orasș german de pe malurile Dunării. În contextul migratiei economice, a fost nevoită să-si părăsească băiatul de 12 ani, care e acum în grija bunicului. Cei doi locuiesc într-un sat românesc, aflat tot pe malurile Dunării. Dezamăgit si simţindu-se abandonat de mama sa, băiatul fuge de acasă, într-o încercare copilărească de a ajunge la Clara: pleacă cu o barcă pe Dunăre. Clara trebuie să se întoarcă acasă şi să-şi constientizeze răspunderea pentru actiunile fiului ei. Când se întoarce în România, băiatul este deja în sigurantă, la spital, dar sentimentele lui fată de ea s-au schimbat mult.

Într-o lume sumbră, cu bătrâni si copii lăsati în urmă, fără sanse reale de a-si asigura un trai decent, Clara se luptă să repare relatia cu fiul ei, sfâsiată între dragostea pentru propriul copil si sentimentele materne pentru fetita pe care o îngrijeste în Germania.

21:45 Filmul de arta

Omul de marmură (Czlowiek Z Marmuru-Polonia, 1976)

Regia: Andrzej Wajda

Cu: Krystyna Janda, Jerzy Radziwilowicz

*Premiul FIPRESCI-Festivalul de Film de la Cannes 1978

*Dramă. O tânără regizoare (Krystyna Janda) îşi alege drept subiect pentru lucrarea de diplomă un subiect aproape tabu în vremea aceea: cazul real al unui muncitor stahanovist din anii '50-zidarul Birkut, prezentat adesea în actualităţile cinematografice de epocă drept un muncitor "erou al poporului", transformat în timpul epocii staliniste într-un adevărat mit naţional. Investigaţiile nu se derulează facil însă, înarmată cu tenacitate, ea învinge repetatele obstacole din partea celor care l-au cunoscut şi care, cu cinism, i-au supravieţuit: teamă, reticenţă, complicitatea tăcerii, false pudori, interese politice. În ciuda dificultăţii de a-i găsi, două decenii mai târziu, pe martorii "sanctificării" lui Birkut, încăpăţânata regizoare va reuşi să îi întâlnească pe câţiva dintre ei şi să îi facă să vorbească despre cel care avea să plătească din greu naivitatea "romantismului revoluţionar". (Marian Rădulescu, "Fantomele obsedantului deceniu: Omul de marmură"-LiterNet, 2009)

 
„Omul de marmură”, capodopera lui Andrzej Wajda, la TVR 2

Duminică, 16 august, de la ora 21.45, TVR 2 propune cinefililor o întâlnire cu unul dintre filmele esențiale ale cinematografiei europene, în ...

Documentarul „India – țară a parfumurilor”, în seria 360° GEO, la TVR 2

La Kannauj, supranumit „capitala parfumurilor” din India, familii de parfumieri păstrează de generații secretele vechiului „attar”, în timp ce ...

Telespectatorii TVR 2 văd comedia „Divorţ din dragoste”, cu Horaţiu Mălăele şi Emilia Popescu

Singura soluţie pentru a rămâne singuri în propria lor casă este... divorţul. Filmul regizorului Andrei Blaier, cu o distribuţie de zile mari, se ...

 

#tvr2