Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Comandorul Tudor Greceanu şi destinul unui erou de război
Miercuri, 04 Martie 2015
„Memorialul durerii” continuă seria „Generalii martiri”, iar pe 7 martie a prezentat cazul aviatorului Tudor Greceanu, singurul supravieţuitor al evadării de la Aiud.
Tudor Greceannu
Alte legături
Memorialul Durerii

UPDATE: Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Tudor Greceanu (foto: al treilea de la stânga la dreapta) a fost unul dintre cei mai buni piloţi din aviaţia românească. A efectuat peste 800 de zboruri în spaţiul aerian inamic, a luptat atât pe frontul de Est, cât şi pe frontul de Vest şi a fostul primul român care a zburat cu avionul cu reacţie. Era considerat un adevărat erou, însă, o dată întors de pe front, preferă să-şi dea demisia, spunând că aceasta nu mai este armata pe care a lăsat-o în urmă.

„Am crezut în virtuţile neamului şi uitaţi-vă ce am cules”, îşi spunea Greceanu.  A fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazu şi cu Virtutea Aeronautică, în grad de ofiţer, cu cunună de frunze de stejar. Este printre cele mai importante decoraţii, fiind oferită numai de cinci ori.

După ce-a părăsit armata pe 2 septembrie 1947, va fi arestat doi ani mai târziu, în 1949, pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. Ajunge, după un periplu al torturilor şi temniţelor, la Aiud.  Aici va organiza împreună cu alţi deţinuţi singura evadare din această închisoare, în decembrie 1952.

Atât el, cât şi ceilalţi condamnaţi, au văzut în acest act drept  o formă de rezistenţă în faţa regimului, crezând că vor putea impulsiona ceilalţi încarceraţi, făcând, ulterior, un front comun împreună cu rezistenţa din munţi.

Doi dintre deţinuţi au reuşit să iasă din închisoare, însă el a fost prins în timp ce voia să sară zidul. Au urmat zile întregi de tortură şi interogatorii, fiind ţinut două zile cu picioarele într-un sloi de gheaţă.  Nu a mai fost condamnat la pedeapsa cu moartea, ca ceilalţi doi, însă următorii ani, până în 1964 i-a petrecut prin închisori, ajungând să i se amputeze ambele picioare.

Despre seria „Generalii martiri”

O nouă serie din Memorialul Durerii - vitejii din primul şi din al doilea război mondial, decoraţi cu cele mai înalte ordine dar uitaţi după anul 1944, sau exterminaţi în închisori. Foşti prizonieri în lagărele din URSS, întorşi acasă din iadul de la Cercul Polar, pentru a-şi continua suferinţa în noi şi cumplite detenţii.