Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
Caramitru: Revoluţia mea a eşuat. A câştigat Revoluţia lui Sergiu Nicolaescu
Vineri, 03 Iunie 2016
Sezonul trei al răsfăţului la o cafea bună, cu arome de mentă şi alte delicii intelectuale, în compania Danielei Zeca Buzura, continuă. Sâmbătă, 4 iunie, de la ora 9:30, la TVR 2 şi de la ora 13:00, la TVR HD, ne-am întâlnit cu Ion Caramitru.
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
graficiana Anca Boeriu
Anca Boeriu
Anca Boeriu
Anca Boeriu
Anca Boeriu
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
Mic dejun cu un campion Ion Caramitru
graficiana Anca Boeriu
Anca Boeriu
Anca Boeriu
Anca Boeriu
Anca Boeriu

Ediţia este disponibilă online pe TVR+.

„Revoluţia mea a eşuat. A câştigat Revoluţia lui Sergiu Nicolaescu”, repetă, din când în când, Ion Caramitru. În schimb, au triumfat teatrul său şi voinţa de a construi binele celor de lângă el este gândul cu care Daniela Zeca Buzura a început conversaţia din această sâmbătă de la Cafe Verona cu un campion veritabil, actorul Ion Caramitru.

„De mult doream să-l invit la emisiune pe Ion Caramitru. A fost dificil de „prins” între două repetiţii, mai multe reprezentaţii, pregătirile anuale pentru marea sărbătoare a teatrului româneasc cum este de fiecare dată Gala UNITER, câte şi mai câte invitaţii protocolare, interviuri la radio şi televiziune şi şedinţele de producţie la teatru. Când i-am telefonat, era deja la Oradea unde stătea să înceapă Gala UNITER. Am insistat şi până la urmă a acceptat. Disponibilitate are mereu dar nu are timp”, povesteşte Ileana Ploscaru Panait, producătoarea emisiunii.

S-a născut în 1942, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale”, clasa prof. Beate Fredanov, în 1964, când a şi debutat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în „Eminescu” de Mircea Ştefănescu, în regia lui Sică Alexandrescu. Un scurt fragment din acest spectacol găsit în arhiva de aur a Televiziunii Române poate fi urmărit în emisiunea noastră. Ion Caramitru, alături de Valeria Seciu într-o idilă rostită în versuri pe prima scenă a ţării. Ce debut mai fast putea cere tânărul actor Ion Caramitru!

A fost apoi actor şi regizor al Teatrului „L. S. Bulandra”, al cărui directorat l-a şi deţinut, imediat după evenimentele din Decembrie 1989, în perioada 1990-1993. A fost unul dintre puţinii miniştiri ai culturii, dacă nu singurul, care şi-a dus la capăt mandatul de patru ani, între 1996–2000, ceea ce i-a dat posibilitatea de a-şi propune, urmări şi uneori finaliza, proiectele. Unul dintre cele mai relevante este, fără îndoială,  „Sibiu, capitală culturală europeană” (2007), a cărui proiecţie a început în timpul mandatului său.

„Mi-l aduc aminte din atâtea filme! Şi, mai ales din Luchian. Formaţia mea de artist plastic nu se putea să nu fie entuziasmată de interpretarea sa. Abia acum am aflat că filmările s-au realizat chiar în casa de pe strada Mendeleev, unde, celebrul pictor îşi trăise ultima parte a vieţii. Ar fi dorit-o casă memorială, care să păstreze vie memoria artistului. Peste ani, ca ministru al culturii a dat acest exemplu, în cazul casei părinteşti a lui Nichita Stănescu de la Ploieşti, pe care a achiziţionat-o pentru a fi vizitată.

Şi, când n-a mai fost demnitar public şi s-a pus problema salvării casei-atelier a lui Luchian a susţinut cu tărie necesitatea cumpărării ei. Dar, ministrul culturii de la acea vreme nu a avut aceiaşi deschidere, drept pentru care, s-a vândut şi acum, în atelierul lui Luchian funcţionează un restaurant. Doar o placă de marmură de pe faţadă mai aminteşte că acolo s-a stins Ştefan Luchian în acordurile viorii lui Enescu, prietenul său care venea să-i aline suferinţa. Cu ce umbre ilustre se însoţesc la mese cei care vin aici la o bere. Or fi ştiind ei oare?

Poate că-i un pic cam lung discursul meu dar, el spune mult despre profilul unui adevărat om de cultură, cu o nobilă meserie şi cu o pricepere managerială potrivită unui minister mereu văduvit de buget dar care, alături de educaţie şi sănătate este coloana vertebrală a unei naţiuni”, continuă Ileana Ploscaru Panait.


Iar Ion Caramitru a înţeles acest lucru mai mult decât toţi ceilalţi. Să fie oare la mijloc sensibilitatea aparte a unui artist dăruit şi spiritul pragmatic recunoscut al aromânilor? Cert este că Teatrul Naţional are acum, după atâţia ani de misiune confuză, o strategie pe termen lung, o direcţie clară, o imagine înnoită, un program bine structurat, o manifestare mult mai amplă. Iar acest lucru are un preţ pe care el a fost dispus să-l plătească, iar cei care-i vor urma au datoria de a-l aminti totdeauna.

Sigur că viaţa unui actor este mereu surprinzătoare. Teatrul, filmul, televiziunea, devorează personalitatea unui artist dacă nu are tărie de caracter, disciplină interioară, un ideal bine definit şi ştiinţa de a-l atinge. Nu este cazul cu Ion Caramitru.

Ion Caramitru este preşedinte al UNITER din 1990. Din 2005 este directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, având o misiune aproape sisifică: remodelarea teatrului – arhitecturală, funcţională, ca program – în spiritul epocii contemporane. „Îl apreciez deosebit pentru iniţiativa reluării Conferinţelor Teatrului Naţional, o normalitate a perioadei interbelice, care-şi punea amprenta culturală asupra unui oraş ca Bucureştiul”, spune Ileana Ploscaru Panait. O recuperare care i-a consumat mulţi ani din viaţă, dar care s-a constituit cumva într-o predestinare pe care nu a refuzat-o. Cu toate acestea a continuat să joace, să monteze spectacole – duceţi-vă neapărat să vedeţi „Caramitru, Mălăele, câte-n lună şi în stele” – să facă turnee, să organizeze festivaluri, Galele UNITER, să fie prezent, activ, actual.

Nu cred că este necesar să facem o trecere în revistă a spectacolelor sau a filmelor în care a jucat. Sunt atât de multe! Nici a partenerilor sau a regizorilor remarcabili cu care a colaborat (Ion Cojar, Vlad Mugur, Andrei Şerban, Liviu Ciulei, Dinu Cernescu, Alexandru Tocilescu, Radu Penciulescu, Alexander Morfov şi lista continuă, desigur). Lăsăm aceasta pe seama celor care scriu istoria artelor spectacolului. Dar trebuie totuşi să spunem că este îndrăgostit de Shakespeare, Eminescu, Nichita Stănescu. Interpretarea, rostirea, trăirea, gestul, mişcarea pe care le transmite în sală sau dincolo de ecran sunt de neegalat. Şi de aceea este apreciat, invitat, respectat, aplaudat. Mai nou, montează şi produce propriile spectacole cu un real succes de public. Nu sunt montari grandioase, ci mai degrabă o întâlnire cu miez, între două personaje sau monologuri magistrale care rămân întipărite în minte şi după ce se termină reprezentaţia.

Premiile şi distincţiile nu l-au ocolit dar nu a făcut din asta un caz. Sunt premii de interpretare care i s-au acordat încă din timpul studenţiei sau premii de merit care dau distincţia unei personalităţi de o certă valoare. Iată câteva dintre ele: 1995-Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic pentru activitatea culturală româno-britanică; 1997-Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor în Franţa; 2000-Ordinul pentru Merit al României în grad de Mare Cruce; 2008-Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi şi al Universităţii „Ovidius” din Constanţa, 2012-Decoraţia Regală „Nihil Sine Deo” şi „Meritul Academic” acordat de Academia Română-2012 sau Premiul Academiei Române „Aristizza Romanescu” pentru rolul Macbeth, 2013.

„Ne-am întâlnit de atâtea ori încât am avut pentru o clipă impresia că voi şti ce va povesti. M-am înşelat. Familia, cu o istorie complicată pentru epoca pe care tocmai am depăşit-o, studenţia, debutul, partenerii de scenă - regizori, actori, scenografi - spectacolele redutabile în care a jucat, preşedinţia UNITER şi gestionarea unei bresle nelipsită de orgoliile unor creatori ale căror sensibilităţi trebuie mereu menajate, diplomaţia culturală, pragmatismul managerial, cordialitatea discursului, prezenţa în momentele cheie ale istoriei recente, reverenţa adâncă în faţa Majestăţii Sale Regele Mihai I, apartenenţa la un sistem de valori morale, profesionale, personale pe care mulţi le-au cam uitat dar care, pentru Ion Caramitru reprezintă axa sa principială de viaţă, TOATE acestea fac din invitatul nostru din această dimineaţă un campion irepetabil şi o prezenţă necesară în spaţiul public”, încheie producătoarea TVR a emisiunii.

***

„Dorim să mulţumim încă o dată partenerilor noştri, Librăriile Cărtureşti, unde, săptămână de săptămână, datorită filmărilor pe care le realizăm în Grădina Verona, le dăm peste cap programul de prânz. Şi nu se supără, ba, dimpotrivă, mai dau şi o mână de ajutor pentru a ne servi cu promptitudine o cafea aromată sau cele mai noi reţete de limonade. Un loc cu autentică tradiţie culturală unde oaspeţii emisiunii Mic Dejun se simt atât de bine”, spune Ileana Ploscaru Panait, producătoarea TVR al emisiunii.

***

Continuăm proiectul nostru de prezentare a câte unui artist plastic profesionist în Galeria Verona, în lipsa spaţiului de expunere de la galeria Simeza. Invitatul nostru de sâmbătă, 4 iunie, este: graficiana Anca Boeriu.

Anca Boeriu s-a născut în anul 1957 în oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa şi a absolvit Universitatea de Arte din Bucureşti în anul 1982. În prezent este lector universitar doctor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti în cadrul secţiei de Grafică. A înfiinţat şi coordonat Biroul Erasmus al universităţii între anii 2005-2011.

Anca Boeriu este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi, la cele mai recente alegeri ale breslei din primăvara acestui an, a fost aleasă preşedinte al Secţiei de Grafică a UAP.

Din 2000, ea este reprezentant pentru România la Trienala Internaţională de Gravură de la Chamallier/Franţa iar din 2014 este coordonatorul B.I.P.B - Bucharest International Print Biennale. A organizat în colaborare cu Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia o serie de expoziţii care au marcat evenimente importante: 2014 – „Sub semnul jertfei” şi în 2015 „Brâncoveanu” (expoziţie de ex-libris şi carte obiect).

După 2000 a organizat o serie de cinci expoziţii personale:

2015  - „Atelier de gânduri”, expoziţie de desen şi obiect, Galeria Foişor, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia

2014 – „Autoportret”, expoziţie de gravură, Casa Artelor, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti şi expoziţia de pictură şi gravură de la Muzeul de Artă din Tulcea

2013 - Kupfersticchkunst aus Rumanien, Centrul Cultural din Viena / Austria / I.C.R.

2012 – „Despre distanţe”, Palatul Mogoşoaia, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti

2011 – „Despre gest”, Galeria Van Gogh Grand Café , Bucureşti şi „Punct de sprijin”, Galeria Simeza, Bucureşti

În egală măsură, Anca Boeriu a participat la o serie de proiecte culturale de grup în ţară şi în străinătate în organizarea Universităţii de Artă Bucureşti, a Uniunii Artiştilor Plastici, a Institutului Cultural Român sau a altor galerii de artă.

Premii:

2014 – Premiul pentru Grafică al U.A.P. la Salonul „Arte în Bucureşti”

2013 – Premiul  Rotary Club în cadrul Bienalei Internaţionale „Ion Andreescu”,  Buzău şi Premiul pentru grafică la Concursul Internaţional „Eminesciana”, Iaşi

2011 - Premiul I la Bienala Internaţională de gravură „Gabriel Popescu”, Târgovişte.

Curatorii proiectului „Arta la ferestră” sunt Corina Duma şi Anca Boeriu, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România.


***

Emisiunea este difuzată şi pe TVR HD (sâmbătă, 4 iunie, ora 13:00), TVR Internaţional (marţi, 7 iunie,  ora 16:00) şi TVR Moldova (sâmbătă, 10 iunie, ora 9:00)