loader

Capodoperele Brâncuşi

În cadrul campaniei „Brâncuşi, sculptorul luminii”, pe TVR 2 vor fi difuzate, începând de vineri, 19 februarie, prezentări operelor sculptorului aflate la Muze ul Naţional de Artă. Primele trei lucrări prezentate sunt: Somnul, Rugăciune şi Danaidă.

 

În consemnările din mai toate dicţionarele de artă modernă, Constantin Brâncuşi este calificat ca un sculptor român celebru, unul din primii mari creatori din arta modernă. Biografiei şi creaţiei sale îi sunt dedicate volume de texte şi reproduceri.

Muzeul Naţional de Artă al României i-a rezervat o sală specială în cadrul Galeriei Naţionale unde sunt expuse câteva, foarte puţine, dintre lucrările sale, mai ales cele din perioada de început.

Aceste prezentări au fost difuzate – în premieră – în 2008, pe TVR Cultural şi au fost produse de Ileana Ploscaru Panait.  Capodoperele sunt descrise de Cosmin Ungureanu, istoric de artă şi doctor în istoria şi teoria arhitecturii.

„Somnul”

1908, marmură albă


Somnul este o lucrare de mici dimensiuni, din marmură albă, executat în 1908. Sculptura prezintă portretul unui adolescent dormind, reprezentat pe orizontală, într-o manieră care aminteşte cumva de sclavii neterminaţi ai lui Michelangelo: pe jumătate nedegroşaţi din încleştarea materiei, cealaltă jumătate şlefuiţi până la transparenţă. Modelajul fin, ce captează efectele luminoase amintesc încă de Rodin, în atelierul căruia a ucenicit o vreme, de care se va despărţi curând pentru a experimenta noile tendinţe raţionaliste.

„Rugăciune”

1906, bronz


După ce urmase Şcoala de meserii din Craiova (1894-1898), apoi Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti (1898-1902), Constantin Brâncuşi porneşte în 1904 spre Paris unde obţinuse o bursă. În 1905 îl găsim în atelierul lui Antonin Mercié la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi, în 1907, pentru puţin timp, ca practician în atelierul lui Rodin.

Este perioada în care, pe lângă alte lucrări, execută o comandă pentru un monument funerar la Buzău. „Rugăciunea” şi „Portretul lui Petre Stănescu” constituie ansamblul acestui monument. În Galeria de Artă Naţională, „Rugăciunea” este expusă separat. Cu această lucrare începe prima etapă a evoluţiei sale spre simplificarea formelor, despre care avea să spună mai târziu: Simplitatea nu este un ţel în artă, dar ajungi fără voie la ea pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor".


 

„Danaidă”

1907 – 1908, piatră spongioasă de Vraţa cu granule de mică


În 1937, cunoscutul sculptor englez Henry Moore nota: „Brâncuşi a fost acela care a dat epocii noastre conştiinţa formei pure”. „Danaida” sculptată în 1907-1908 din piatră spongioasă de Vraţa cu mică marchează interesul lui Brâncuşi pentru valorile artelor arhaice. Un prieten al său, pictorul Henri Rousseanu, i-a spus lui Brâncuşi profeticele cuvinte: „...Tu ai transformat anticul în modern”. Esenţializarea formei ce evoluează spre rigurozitatea geometriei cu un profund miez filozofic se grefează pe un filon antropocentrist exprimat cu o mare sensibilitate şi înţelegere, creând din mitul Danaidei un laitmotiv al umanităţii.

0:10 Comisarul Rex: aventuri la Viena

1:10 Duminica filmului românesc

* 100 de lei -România, 1973

Regia: Mircea Săucan

Cu: Ion Dichiseanu, Dan Nuţu, Ileana Popovici

*Dramă. Neînţelegându-se cu părinţii, adolescentul Petre pleacă la fratele său mai mare, Andrei, actor de succes. Acolo se împrieteneşte cu Dora, o tânără admiratoare a acestuia. Când Andrei îi acordă atenţie fetei, Petre se simte trădat şi pleacă din nou, refuzând până şi suta de lei pe care fratele lui i-o dăduse.

Unul din primele filme neorealiste româneşti, "100 de lei" povesteşte în imagini foarte simple despre lucruri extrem de obişnuite-dar tabu pentru Ceauşescu-precum: violenţa în rândurile tineretului, lipsa de educaţie, neadaptarea tinerilor la regimul socialist. După o epuizantă luptă cu cenzura, filmul este scurtat arbitrar, unele secvenţe refilmate, ajungându-se la o variantă trunchiată şi edulcorată, neagreată de autor, dar acceptată de organele superioare şi difuzată apoi în premieră pe ecrane în 1973. (Marian Rădulescu-"Polifonii poetice")

(Reluare)
 
In memoriam Nicolas Simion, una dintre marile personalități ale jazzului românesc

Lumea jazzului românesc și european pierde unul dintre cei mai iubiţi artişti ai săi. Saxofonistul, compozitorul și dirijorul Nicolas Simion s-a ...

Cordoba în floare: Bătălia pentru cea mai frumoasă curte interioară, într-un documentar parfumat, la TVR 2

Începem săptămâna cu un episod plin de frumuseţe al seriei „Documentar360°GEO”, la TVR 2. Luni, de la ora 14.00, facem o plimbare prin „Cordoba ...

„Dirijorul” ridică bagheta în „Filmul de artă”, la TVR 2 şi TVR Cultural

Duminică, 30 august, de la ora 22.00, vedem la TVR 2 o producţie laureată cu Premiul Ursul de Argint şi cu Premiul FIPRESCI, semnată de regizorul ...

 

#tvr2