O călătorie spirituală în partea de nord a golfului Thermaikos - de la Sfânta Parascheva din Valea Tembi la mănăstirile de pe Muntele Olimp, de la Pella capitala regilor macedoneni la monumentele UNESCO din Tesalonik. Sâmbătă, 13 decembrie, de la 17:30, la TVR 2.
Echipa "Cap Compas" vă invită la un itinerar religios și istoric pe țărmurile golfului Thermaikos. Crestele înalte care despart platoul continental al Tesaliei de apele egeene ce scalda țărmurile estice ale Greciei formează, împreună cu undele râului Pinios, un defileu.
Răgazul în veghea meterezelor fizice și spirituale deopotrivă aduce în prim‑plan amintirea unor miracole care au avut drept rezultat venerarea, în acest spațiu cunoscut pentru toți cei care trec pe aici sub numele de Valea Tembi, a unui altar de închinare dedicat Sfintei Parascheva din Roma.
Biserica de aici a fost ridicată în urmă cu un secol cu sprijinul căilor ferate elene, ca urmare a unui eveniment considerat miraculos.
Un tren care traversa defileul a fost oprit de o femeie, fiind astfel evitată o tragedie. Stâncile care s‑au prăbușit din înălțime la scurtă distanță de vagoanele oprite nu au vătămat pe nimeni. În locul femeii care s‑a pus în fața trenului, mecanicii au găsit doar icoana Sfintei Parascheva.
Astfel, lăcașul din Valea Tembi a ajuns unul dintre cele mai venerate locuri ale Greciei continentale.
Regiune apreciată dintotdeauna pentru rolul strategic de a asigura trecerea dinspre Tesalia spre nordul Ținuturilor Grecești, Pieria întâmpină cu un străjer din piatră… fortăreața de care se leagă numeroase evenimente ale nordului Greciei.
Castelul cruciat Platamon, parte importantă a istoriei locurilor, a fost construit între 1204 și 1222, fiind situat la sud-est de Muntele Olimp.
Pe Muntele Olimp, la o distanță de 17 kilometri de Litochoro, în defileul Enippeas, se află mănăstirea fondată de Sfântul Dionisie al Olimpului în 1542, dedicată inițial Sfintei Treimi.
Este un ansamblu renăscut după două mari distrugeri și renovat parțial astfel încât să reprezinte mai mult simbolul decât funcționalitatea.
În interior se află mormântul Sfântului Dionisie al Olimpului.
Până în 1928, zidirea de cult cunoscută ca mănăstirea veche a Sfântului Dionisie a fost sub jurisdicția directă a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, fiind apoi administrată de Arhiepiscopia Greciei.
De la marginea zonelor alpine, coborând prin codrii seculari până la altitudinea de 800 m, mănăstirea Nouă, dedicată marelui trăitor creștin din Olimp, este un popas binevenit.
Așezământul, construit în etape începând din 1950, este subordonat ierarhic lavrei aflate pe înălțimi.
În viața de obște, călugării respectă ritualul specific chinoviilor din Muntele Athos.
Un spirit aparte domină întreaga regiune, iar golful Thermaikos, care formează un arc lung de zeci de kilometri, asigură un ambient în care așezarea oamenilor a fost dintotdeauna favorizată de condiții propice prosperității.
Meterezele crestelor muntoase și ale zidirilor se transformă în coloane antice, în timp ce dantelăria înălțimilor devine ses odată cu apropierea de cea mai importantă capitală a macedonenilor antici… Pella.
Alei, trepte, contururi de edificii publice, mozaicuri, incinte domestice și temelii de temple alcătuiesc fascinantul areal în care, începând cu secolul al IV-lea î.Hr. și până la cucerirea romană din 168 î.Hr., au guvernat cei mai importanți regi ai Macedoniei.
Pella a fost probabil fondată la începutul veacului al IV-lea î.Hr. de Arhelaus I ca o nouă capitală macedoneană, înlocuind orașul Aigai aflat în apropiere.
Aici s-au născut Filip al II-lea în 382 î.Hr. și Alexandru cel Mare, fiul său, în 356 î.Hr.
Pella este și un tezaur în care s-au adunat artefacte și mărturii cu valoare inestimabilă.
Muzeul Arheologic a fost proiectat de arhitectul Kostas Skroumpellos, fiind finalizat în 2009. Organizată în jurul unui atrium dreptunghiular ca referință la curtea centrală peristilică a caselor antice din Pella, muzeul oferă o incursiune în universul capitalei macedonenilor.
Colecții de obiecte, texte, fotografii, hărți și desene se succedă într-un parcurs bine organizat, cu amenajări legate de viața cotidiană a cetății.
Salonic este un muzeu în aer liber și lesne îți poți închipui cum trăiau cei de odinioară, înrădăcinați aici.
Cotidianul se derulează într-o simfonie a amestecului dintre antic, medieval și modern.
Ruinele complexului palatin al împăratului Galeriu se inseră printre blocuri, păstrând pentru posteritate o fărâmă din răspântia timpului în care se întâlneau două lumi… cea romană și cea bizantină.
Străjuită de un minaret, care amintește de secolele în care a fost moschee, Rotonda este unul dintre cele mai impresionante edificii antice din Tesalonik.
Este o construcție circulară masivă din piatră, care are în cupolă un oculus, la fel ca și Panteonul din Roma.
A evoluat constructiv în mai multe perioade și a suferit modificări, trecând de la templu politeist la bazilică creștină, la moschee musulmană și din nou la biserică.
Biserica Fecioarei Maria Acheiropoietos aparține tipului arhitectural al bazilicii creștine timpurii cu trei abside, acoperiș din lemn, galerie, pronaos și portic, fiind construită deasupra culoarelor unui complex de băi romane.
Edificiul are 52 m lungime și 31 m lățime. Zonele de piatră alternează cu cele de cărămidă. Unele consemnări presupun că, în locul bisericii, ar fi existat un templu al Afroditei.
Până în secolul al XV-lea, procesiunea din ajunul sărbătorii Sfântului Dimitrie trecea prin biserica Acheiropoietos, datorită faptului că venerarea sfântului protector al orașului era legată de cultul Fecioarei Maria.
În peisajul eclesiastic al Tesalonicului, biserica Sfânta Sofia deține un loc aparte.
Minunata biserică, ce amintește de Hagia Sofia din Istanbul, a servit drept biserică mitropolitană de-a lungul unei mari părți a istoriei sale, fiind construită pe ruinele marii Bazilici Episcopale Sfântul Marcu, după distrugerea acesteia în anul 620 în urma unui cutremur devastator.
În forma sa actuală, biserica este o structură cubică din beton, cu un plan aproape pătrat.
Călătoria dezvăluie continuitatea unei istorii care a modelat Grecia continentală, pecetluind faptul că Valea Tembi, Muntele Olimp, Pella și Tesalonik nu sunt doar locații geografice, ci martori ai credinței, ai artei și ai strategiilor care au definit viața pentru generații la rând.
.
Producător: Elena Dinu
Foto credit: Titi Dincă
.
Sezon Nou
.












































