Echipa "Cap Compas" v-a invitat la o călătorie în ambianța extraordinară a Epirului care începe dintr-o localitate a vlahilor și se termină la unul dintre cele mai cunoscute temple oracol din antichitate - Dodoni. Sâmbătă, 30 aprilie,  la ora 12.30, la TVR 2.

Precum un oraș din povești se decupează în căușul munților Metsovo și cătunele lipite de această localitate din Epir în care așa cum este consemnat în cronici românii au lăsat în urmă de prin anul 167 idHs vorbitori de grai latinesc care s-au împământenit aici sub numele de vlahi.

Vetrele reliefului în care se află satele din zone sunt replicate în alte vetre care mai oriunde în oraș  adună în câte un cauc de vale străduțele care nici că știi prin ce întortocheate alcaturi au a ajunge la loc de întâlnire.

De la primii pași se simte un spirit aparte al Greciei care chiar și în regiunile epirote nu este întâlnit frecvent. De altfel orașul faimos în zona munților Pindului a purtat și denumirea aromână  Aminciu fiind între puține așezări din această parte de lume în care etnicitatea de orasean este epxrimată în limbajul curent diferențiat pentru un bărbat sau pentru o femeie a locului cărora li se spune Midjanu și Midjanə cu forme adjectivale midjanescu și midjaneascə care înseamnă „metsovit”.

Locurile urșilor… ar însemna etimologic Mecovo - deși comunitatea academică încă mai caută asocieri cu alte rădăcini deopotrivă grecești, aromânești și slave.

Metsovo zilelor noastre este indubitabil o atracție turistică ai această se poate vedea și simțită fiecare pas.

Un univers multimedia este asociat cu vinurile în interiorul cramei Katogi Averoff pentru a istorisi epopeea viticulturii, care în în munții Pindului  a însemnat în primul rând un act de curaj.

La un prim capăt de drum tainele legendelor urșilor se materializează printr-o moștenire notabilă în apropierea de nobile licori ale munților zămislite fie doar simbolic în pază mărețului animal. Nu este un simplu popas ci un răgaz de comemorare și cinstire a unui personaj emblematic pentru calitate de grec și identitatea de vlah.

Evangelos Averoff patriot ce se trăgea din părinți și bunici repere ale valorilor elene moderne.

Temeritatea unui om care a dovedit că în locurile în care doar fiarele ajung și la altitudini de peste 1000 metri se poate cultivă viță de vie .

Vinurile Katogi nu au însemnat un simplu experiment pentru un demers steril ci au învățat pe oameni cum via Franței cu nume aromânesc poate rodi în munții Greciei prăsită prin grijirea unor oameni care cred în idealuri.

Mărcile de pe etichete pot fi înțelese și de către un școlar român din clasele primare fiind asociate altor cuvite decât celor grecești iar deviza părintelui acestui loc care spunea că din rațiune și din vise se poate plamadi orice conferă plus de autenticitate vinurilor locale.

O altă moștenire a lui Evangelos Averoff se dezvăluie în încăperile unei căsuțe agățate pe versantul muntelui în care sunt adunate într-o galerie de artă demnă de mari orașe capitală, lucrări ce articulează un univers plastic de excepție.

Spre sfârșitul vieții demnitarul grec a înființat Fundația Evangelos Averoff-Tossizza căreia i-a lăsat moștenire o valoroasă colecție personală conțînând aproximativ 200 de lucrări ale artiștilor greci din secolele XIX și XX.

Pentru a expune aceste lucrări, pe care le-a acumulat de-a lungul anilor cu scopul de a înființa un muzeu  a construit începând din 1985 clădirea din Metsovo în spiritul tradiției arhitecturale a zonei pe care a inaugurat-o în anul 1988.

​Metsovo este un exemplu de dăinuire și prosperitate de tip rural în care vlahii menționați prima oară într-un document din sec 10 au prosperat indiferent de stăpâniri și stapanitori locali.Atât centrul urban cât și satele din apropiere sunt o marca înregistrată pentru această regiune în care obiceiurile locale se contopesc cu aura sacrului.În fiecare vara metsovanii cinstesc pe Sf. Parascheva din Roma o altă Parascheva decât cea a Balcanilor aflată în România. În epoca de înflorire în zona funcționa stratificarea socială în trei categorii clasificate prin ocupații iar acest lucru denotă ordine și respect față de regulile comunitare.

Mănăstirea Sf. Nicolae este asemenea unei fortărețe poziționată în pază vechilor drumuri între Metsovo și Anilio un alt sat vlah al cărui nume  înseamnă fără de soare sau lipsit de lumina soarelui în limba greacă dar și în aromâneste, căci Kiare înseamnă partea neinsorită a unei zone. Configurația actuală a ansamblului monastic se datorează eforturilor fundației Averoff-Tossizza care a finanțat mai întâi în anul 1960 și ulterior în 1980 lucrări de restaurare și de conservare a patrimoniului eclesiastic existent aici.

Trei pictori au lucrat pentru a readuce în față ochilor pelerinului frescele murale ale bisericii care fusese recontruită din temelii în anul 1700 prin îngăduință sultanului Ahmed al IV-lea după ce tot otomanii distrusesera locașul de cult în 1453. Întemeierea mănăstirii datează din epoca bizantină când prin secolul al XIV-lea o prima mențiune documentară amintește de acest loc și despre starețul Isaia.

Ora prânzului aduce deșteptarea apetitului prin farfurii pline cu  kokoreci și mai ales cu rețete care se plămădesc la propriu dincolo de intrarea în restaurant unde întâlnirea cu Klarentina devine un exercițiu adhoc de pregustare a deliciilor locale. Dacă un filosof spunea că de la gutuie se mănâncă doar mirosul în bucătăria Klarentinei am putea afirmă că de la plăcintă se mănâncă mai întâi aspectul.

Epirul este atrăgător și chiar dacă nu zărești din toate locurile marea această se simte în spiritul de aventură care se află în sufletul oamneilor care vizitează aceste locuri. Cotloane de univers grecesc desprinse de aglomerările unui cotidian în care turismul este aproape industrializat.

La Zitsa este remarcabil cum nivel de comună preocuparea pentru dezvoltarea atracțiilor și sistematizarea ofertelor în funcție de tot ceea ce poate oferi regiunea fie această și mică că suprafață este dusă de la idee și proiect în realiatea funcțională.

Efigia lordului Byron nu este o asociere întâmplătoare cu Zitsa și mai ales cu mănăstirea Profitis Ilias unde acesta tânăr fiind a găsit găzduire într-o chilie pentru o noapte în anul 1809 când avea doar 21 ani. Byron a urcat pe drumul îngust strecurat prin pădurile răcoroase de pin şi stejar până la construcţia solitară din vârful muntelui.

Călătoria poetului în Epir a fost sursă de inspiraţie pentru poemul narativ „Pelerinajului lui Chide Harold”.

Aflată la 25 de kilometri distanţă de Ioannina, Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie” din Zitsa a fost zidită la 1598 de către Ieromonahaul Athanasios. Însă, potrivit tradiţiei, această ar fi fost întemeiată în veacul al XIV-lea pe un deal opus față de poziția din zilele noastre.

În decursul timpului obştea călugărească a sporit şi aşezământul a prosperat. Biserica așezământului monastic a fost ridicată în anul 1656. Între 1657-1658 pereţii au fost împodobiţi cu fresce.

La oracolul din Dodoni clepsidra peregrinării oamenilor se măsoară cu miile de ani.

Situl arheologic Dodoni este unul dintre cele mai vechi oracole din Grecia. A fost dedicat lui Zeus. Nu este la fel de cunoscut că ate ansambluri arheologice din Grecia însă este vizitat pentru a vedea unul dintre cele mai bine conservate teatre antice grecești.

Dodoni nu se alfă pe rutele principale ale turiștilor care vizitează Grecia.

Un loc liniștit, cu puține grupuri și persoane care se plimbă prin ruine.

Sanctuarul lui Zeus a fost un loc spiritual major în Grecia antică. Doar oracolul din Delphi s-a bucurat de mai multă faimă decât Dodoni în vremurile străvechi.

Era cel mai vechi dintre oracolele grecești și oamenii parcurgeau distanțe mari pentru a consulta pe profeții care preziceau viitorul.

Așezați sub stejarul sacru peotii întrezăreau viitorul din foșnetul frunzelor.

Dodoni este o parte a spiritului uman și a dezvoltării societății antice în dimensiunea spirituală.

Există dovezi că înainte de a-I fi dedicat lui Zeus ansamblul s-a aflat sub patronajul zeiței mame identificată că Rhea sau Gaia. Personalizată că Diona zeitatea ancestrală a trecut în plan secund odată cu creșterea rolului lui Zeus. Pelerini din toate categoriile sociale cereau favoarea zeilor inscripționând întrebările pe foi de plumb, dintre care multe au fost dezgropate în săpături.

Grijile pelerinilor antici erau legate de căsătorie, emigrare, armată și bogăție. Majoritatea clădirilor monumentale ale sanctuarului au fost construite după secolul al IV-lea idHs când a fost intiată și organizarea periodică a festivalului Naia care includea competiții atletice și teatrale. Că loc de referință religios, oracolul lui Zeus a fost împodobit cu toate bogățiile pe care oamenii antici și le puteau permite, iar săpăturile au scos la iveală o multitudine de artefacte care datează din vremuri arhaice. Teatrul a fost restaurat pentru a găzdui evenimente moderne în ultimii ani. Pelerinii încă au consultat oracolul până prin 391-392 d.Hr. când împăratul Teodosie a închis toate templele a interzis toate activitățile religioase păgâne și a tăiat stejarul străvechi din sanctuarul lui Zeus. 
​
Producător: Elena Dinu