De Florii, „Cap compas”  ajunge în câteva din locurile prin care a trecut Iisus. De la malul Iordanului până la dealurile Golgotei, refacem traseul ultimelor zile dinaintea Judecăţii. Urmăriţi reportajul pe 5 aprilie, de la 12:00, la TVR 2, TVR HD şi TVR+.

Ediţia este disponibilă online pe TVR+.

Realizatorii emisiunii „Cap compas” au ajuns în oraşul în care mergea spre înnoptare Iisus Hristor, în locul în care l-a înviat pe Lazăr, pe malurile Iordanului, în apropierea Ierihonului şi chiar în cătunul în care Iisus Hristos a încălecat pe asin. Acestea sunt spaţii de referinţă pentru îndreptarea spre Ierusalim pe ultimul drum spre Oraşul Sfânt.
Ierusalimul din vremea pătimirilor lui Iisus Hristos nu era atât de întins ca cel înconjurat de zidurile sultanului Soliman prin care au trecut veacurile până în zilele noastre. Hărţile antice şi cercetările arheologice evidenţiază suprafaţa unui Ierusalim mult mai mic.

Golgota răstignirii era în afara oraşului, la fel ca Mormântul Învierii. Cel mai însemnat punct al cetăţii era Templul de pe Muntele Moria. În zilele noastre aici este Domul Stâncii şi o esplanadă prin care se ajunge pe diferite porţi sau care este mărginită de intrări închise de secole. Esplanada era de fapt un platou amenajat; din muntele în sine - care şi aşa nu era mai înalt de 700 m -  rămăsese doar un vârf considerat c-ar fi locul în care Avraam ar fi trebuit să îşi sacrifice fiul.

La Templu se ajungea prin porţile Hulda, astăzi închise. Am putea spune că asistăm la o expresie ordonată a primului sens unic din istorie. Toţi pelerinii intrau printr-un loc, iar ieşirea din oraş se făcea prin altă parte a zidului de apărare. Doar mirii în ziua căsătoriei şi cei cărora le decedaseră o rudă apropiată aveau dreptul să meargă în contrasens.

Momentele tragice ale nopţii arestării lui Hristos sunt intim legate de înălţimile Sionului. Prin apropiere se afla casa lui Caiafa, fruntaş între preoţi iudei ai Sinedriului. Este destul de probabil ca Sionul să fi fost o zonă rezidenţială a Ierusalimului antic. Se afla în apropierea Templului şi a vechii cetăţi cucerită de David, dar şi în apropierea cartierelor noi ale oraşului. De aici a început graba purtării spre judecată a Mântuitorului spre curtea procuratorului roman Pilat.

Apropierea de zidurile Ierusalimului nu se poate face fără amintirea unor clipe de glorie religioasă sau fără îngânarea cu umbrele conducătorilor civili şi militari care  - în funcţie de crez şi epocă - fie au dărâmat, fie au rezidit cetatea fabuloasă din munţii Iudeii.

„Fortificaţiile care se interpun între paşii pelerinului şi altarele sfinte sunt ridicate de Soliman Magnificul,padişah al cărui imperiu se întindea de la Viena până în Peninsula Arabică. Doar ne închipuim că acum arată ca pe vremea lui Iisus. În realitate păşim cu aproape 5 metri deasupra nivelului străzilor din acea vreme. Ierusalimul este deopotrivă sacru şi profan. Oamenii îşi croiesc cotidianul precum semenii lor din oricare alt oras al lumii, doar că suma activităţilor curente este în mare măsura ordonată în funcţie de o dominantă perenă care se interferează cu Cetatea Sfântă, şi anume pelerinajul”, povesteşte Elena Dinu, producătoarea emisiunii „Cap compas”.

***

Cap compas este un program de televiziune complex care comportă atât valente de ordin turistic cât şi dimensiuni complementare legate de obiceiuri, spaţii culturale, identităţi  ambientale, stil şi rafinament în materie de amenajări ale industriei ospitalităţii, reţete culinare originale, degustări de vinuri şi forme de agrement. Lyon, Madrid, Tanzania, Dubai, Malta, Moscova, Ierusalim sunt destinaţii pe care jurnaliştii TVR Titi Dincă, Emilia Nicolaescu, Ana Preda, Elena Dinu vi le arată la TVR.

Pe TVR+ găsiți toate edițiile din arhiva emisiunii Cap Compas.