loader

Cap Compas: Răsăritul din sud

Echipa "Cap Compas" v-a propus, pe 31 octombrie, de la ora 12:30, la TVR 2, să vizitați orașul Veliko Târnovo pentru a pătrunde în istoria și spiritualitatea acestui spațiu răsăritean.

 

Cap Compas

Pășești în Veliko Târnovo într-un spațiu deopotrivă atemporal dar și ancorat în valorile contemporane. Trecutul se zămislește într-un recent continuu. În acest loc, monumentalul deschide pagini de istorie legate de momentele de răscruce ale capitalei de pe malurile râului Yantra.

(w882)

Cronicarii vremii l-au numit „cel mai inaccesibil și mai frumos oraș din întreg Hemusul”. Trecutul te însoțește în fiecare ungher al labirintului de străzi mărginite  de clădiri vechi, iar muzeele, bisericile și monumentele amintesc de faptul că Balcanii au avut aici unul dintre cele mai importante centre ale Evului  Mediu.

Muzeul Multimedia readuce la viață trecutul prin descrieri și explicații detaliate. Statuia unui gardian din alte vremuri te îndeamnă, parcă, să faci un pas înapoi în timp. O locuință obișnuită a omului de rând, urmată de o capelă medievală.

Următoarea oprire este sala tronului țarului Ioan Asan. Scena reprezintă primirea unui trimis străin.

(w882)

Triburile tracilor trăiau pe dealul cunoscut, mai târziu, cu numele Tsarevets.  În epoca bronzului și a fierului însă, romanii au preferat să se așeze în apropiere de Nicopolis ad Istrum pentru a fi mai aproape de frontierele dunărene ale imperiului.

Pe înălțimea Tsarevets se poate începe o incursiune în istoria profană, din perioada de aur a imperiului vlaho-bulgar. Și tot de aici istoriile conduc spre tăinuite mărturisiri ale evoluției creștinismului slav, la sud de Dunăre. Asociate în reconstituiri mentale, cetatea și catedrala patriarhală din Tarnovgrad devin imaginea trecutului glorios al bulgarilor. În zilele noastre sunt doar palide mărturii a ceea ce vor fi fost cândva catedralele, palatele, străzile comerciale și birourile funcționarilor administrativi ….peisajul înghețat al unui fost du-te-vino, specific marilor centre urbane ale epocii.

(w882)

Lângă Tsarevets, Trapezitsa  e un adevărat munte sfânt. Numărul impresionant de biserici sau de mânăstiri care au ființat aici îi conferă o definiție spirituală de excepție și un rol de căpătâi în ceea ce privește conservarea identității religioase a bulgarilor. Contururile zidurilor și delimitările fundațiilor edificiilor sunt relevate pentru a se aprecia câte biserici și mânăstiri existau pe muntele sfânt al bulgarilor. Trapezitsa nu are grandoarea și strălucirea Tsarevetsului, “mândria” lui fiind cele 20 de biserici ale căror ruine impresionează.

(w882)

(w882)

Biserica Sf. Petru și Pavel din Veliko Târnovo a fost una dintre puținele biserici medievale păstrată funcțională de la începutul secolului al XIII-lea, până la cutremurul din 1913. În zilele noastre este printre cele mai importante monumente ale Școlii artistice de la Târnovo - curentul principal al artelor plastice bulgare între secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Lăcașul a fost zidit din cărămida și pictat în frescă. Cupola centrală este realizată în formă de dom, planul bisericii fiind în formă de cruce. Naosul bisericii este împărțit în trei nave, despărțite de două rânduri de coloane împodobite cu sculptură în piatră. 

O imersiune în spațiul rural bulgar este o oportunitate pentru înțelegerea obiceiurilor locale și pentru participarea la viața comunității. Se poate spune că, în mod temporar, ești adoptat ca fiu al obștii care își declină activitățile după rosturi străvechi, în cadrul cărora biserica ocupă un loc special.

Biserica ”Nașterii Domnului” are o istorie complexă și de lungă durată. Este cea mai veche biserică din Arbanasi. Aproape fiecare centimetru din interiorul boltit este acoperit cu picturi și fresce care datează din secolul al XVII- lea. Scenele sunt inspirate din episoadele biblice: viața lui Hristos, virtuțile Fecioarei Maria, există chiar o friză a filosofilor greci și mai multe inscripții ale binefăcătorilor și ctitorilor. „Roata Vieții” de pe peretele de est al galeriei de nord este cea mai veche descriere de acest tip din bisericile bulgare.

Timpul curge nemilos, dar cu folos aici, la Veliko Târnovo. O călătorie cu ochii spre răsăritul din Sud,  în care inima tresaltă la fiecare pas. 

Elena Dinu
jurnalist

Reportaje pe Youtube

Instagram Cap compas

Emisiunea Cap compas pe tvr.ro

Facebook

 

9:00 Ferma

*Anul 27 *Editia 1288

Nu mai aveți loc la oraș ? Încercați la țară !

Emisiune pentru actuali și viitori tineri fermieri.

E BINE DE ȘTIUT

Parfum și culoare la.....Florești.

Acum 17 ani , într-o comună din județul Giurgiu , un profesor de matematică, a investit într-o seră de flori pe 1,5 ha. Florile lui se vând în toată țara cu excepția părții de vest unde se aduc din Ungaria.Cultivă în spațiu protejat gerbera și minigerbera și hibrizi. Se pun 6,25 plante /m pătrat , e o schema de cultură optimă iar după doi ani se recoltează.

Pentru a aduce sănătate florilor a achizitionat o instalatie care

recuperează apa folosită la irigat dar și îngrâșământul foliar. Se reduc astfel la jumătate îngrășămintele folosite și se salvează rădăcinile plantelor de gerbera , sensibile , aduse din Olanda.

Iluminatul din sere este artificial , cu sodiu si cu leduri.Cele două modalitäti trebuie combinate ca să fie eficiente.Fermierul a montat si panouri fotovoltaice care produc 400 kw ,insuficienti însa pentru întreaga fermă. Sistemul folosit este foarte bun pentru dezumidificarea aerului din seră dar doar pentru o parte din seră , restul folosește sistemul cu apa termală. În problemele energetice il ajută un specialist care îi este și prieten.

Acest sistem asigura căldură noaptea , reducându-se necesarul de caldura cu 30 %. Iar toamna si iarna sistemul reduce cu 25 % cantitatea de gaz si de curent electric folosit.

In sere lucreaza 30 de oameni , dar îl ajută permanent fiica si ginerele său.În viitorul apropiat și-ar dori containere cu baterii.

În primăvara viitoare va funcționa tot sistemul de cogenerare.

Participă: prof. Lucian Ene-investitor și administrator sere

Florești-Stoenești , jud. Giurgiu

Victor Racolta-specialist instalatii sistem

Gheorghe Vlad-presedinte O.I.P.A.

dr.ing. Nicu Vasile-președinte LAPAR

UNDEVA ÎN ROMÂNIA

S-au copt caisele....în livada din Dridu

La 35 de minute de București , la Dridu , familia Iancu detine acum o livadă de 8,5 ha din care 7 ha cu caisi si 1,5 cu peri. Locul inițial a fost cultivat cu lucernă , cam 7-8 ani.Apoi ar fi vrut să cultive porumb dar s-a răzgândit și....a plantat pomi fructiferi.

Și pentru că avea un fiu și o livadă , s-a hotărât ca tânărul Mihai , care juca fotbal , să urmeze Facultatea de Horticultură la USMAV București , urmat apoi de un masterat în domeniu.

Cei doi , tata si fiu , se ocupa singuri de livadă , invățănd permanent să facă de toate in fermă. A achizitionat si diverse utilaje folosite in livadă , o remorca cu panouri solare , o tocătoare de resturi vegetale, un tractoraș special pentru livadă si dispozitive speciale pentru polenizatori și albine.

Acum doi ani au avut un mare necaz , recolta a fost aproape zero , muguriide rod au înghețat. Anul acesta este un an normal , pâna acum a fost bun ,fără multe boli in livadă.

A facut 7-8 tratamente , stropind in special caișii Caisele se coc în etape , intâi cele de sus....iar la 15 august se coc perele de vara din soiul Santa Maria. Celalalt soi , Abate , se va coace in septembrie. Caisele se coc treptat până la 15 septembrie. In viitor ar dori să încheie circuitul , cu procesarea caiselor și perelor, făcând gemuri , dulceturi , sucuri sau fructe deshidratate.Nu au magazin de desfacere si vând fructele la poarta fermei.

Si pentru că o afacere cu o livada este imprevizibila ca si natura e bine să fii prudent și să ai tot timpul bani puși deoparte.

Participă: Aurel Iancu-fermier pomicultură, com. Dridu , jud. Ialomița

ing. horticol Mihai Iancu-fermier

Emisiune de: Viorel Alexandru Popescu si Eugen Daniel Iancu Cosmeriuc

10:00 Pescar hoinar

*„ Tehnici diferite... acelaşi rezultat... peşte dupa peşte... ”

Vă invităm, din nou, alături de noi, într-o expediţie marca „Pescar hoinar”-Ştefan şi-a luat ehipamentul de feeder şi s-a instalat pe malul lacului Nucetu, aşteptând crapii cei mari. Mustăcioşii, mai mici sau mai mari, mai grăsuţi sau mai alungiţi, de toate formele şi mărimile nu s-au lăsat aşteptaţi şi au venit, pe rând sau chiar câte doi în acelaşi timp, să-l salute pe hoinar, după care s-au întors, bucuroşi, în mediul lor natural. La rândul ei, Iulia a pescuit la ştiucă şi biban, pe râul Olt, alături de Cristian Rizea, un om care a pus România pe harta spinningului mondial. Aventuri... aventuri... momente şi momente-pe scurt, încă o poveste cu şi despre pescuit şi amintiri de neuitat.

Prezintă: Ştefan Stoica şi Iulia Popescu

Producător şi realizator: Ligia Baboş

 
Duminica filmului românesc, la TVR 2: istoria unui triunghi amoros, în filmul „Meandre”, cu Margareta Pogonat

Anda este o femeie frumoasă şi elegantă, ale cărei sentimente se împart între soţul ei, Constantin, arhitect de succes, şi Petru, iubitul din ...

„Omul de marmură”, capodopera lui Andrzej Wajda, la TVR 2

Duminică, 16 august, de la ora 21.45, TVR 2 propune cinefililor o întâlnire cu unul dintre filmele esențiale ale cinematografiei europene, în ...

Documentarul „India – țară a parfumurilor”, în seria 360° GEO, la TVR 2

La Kannauj, supranumit „capitala parfumurilor” din India, familii de parfumieri păstrează de generații secretele vechiului „attar”, în timp ce ...

 

#tvr2