Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
Batroun şi Jeita Grotto, bijuteriile Orientului Mijlociu
Miercuri, 04 Noiembrie 2015
Într-o ediţie specială, Cap Compas ajunge în Liban, de unde ne prezintă Batroun, unul dintre cele mai vechi oraşe ale lumii şi peştera Jeita, considerată una dintre cele 7 Noi Minuni ale Naturii. Pe 8 noiembrie, de la 12:00, la TVR 2, TVR HD şi TVR+.
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
batroun cap compas
Alte legături
Cap Compas

Ediția este disponibilă online pe TVR+.

Numele oraşului vine de la grecescul botrys sau latinizatul botrus, în feniciana ar fi însemnat bater care se traduce cu „a tăia” pentru că se referea la tăiera zidului maritim care ar fi fost decupat în stâncă.
Alte ipoteze leagă numele oraşului de la sintagma siriacă sau canaanită  beit truna care înseamnă casa conducătorului sau a prinţului.

Zidul fenician din Batroun era un zid de apărare împotriva furiilor mării şi mai ales a năvălitorilor, cu o lungim de 225 metri şi o grosime de aproape 1,5 metri.  Această formaţiune geologică a fost o structură naturală, compusa la început din nisip pietrificat al dunelor.

Prin secolul  I î.Hr. a  fost consolidată de fenicieni cu piatră, ajungând un soi de baraj care proteja o alee largă.  Aceste ziduri rămân mărturia existenţei fenicienilor, aceşti stăpâni ai mărilor cu un imperiu făurit pe ape, un popor misterios care a făcut din comerţ un act civilizator.

Batroun, unul dintre cele mai vechi oraşe din lume, este menţionat în tăbliţele de la  de la Tell el-Amarna, care datează din secolul al XIV-lea î.Hr.  Se spune că aşezarea a fost fondată  din initiativa regelui Ithobaal I din Tyr.  În epoca romană, oraşul a cunoscut un destin prestigios, iar locuitorii aveau statutul de cetăţeni ai imperiului în timpul lui Adrian, iar mai târziu au primit dreptul de a bate monedă proprie.

*


Pe străzile contemporanului Batroun găsim Batrouniyat, un restaurant simbol al gastronomiei locale. Fondatorii Chantale şi Gibran Bassil au încercat să amenajeze o combinaţie între  spaţiu de socializare, magazin de tip mouneh şi restaurant reprezentativ pentru regiunea Libanului de Nord.

Asociaţia Batrouniyat a fost fondată în 2009 pentru veni în sprijinul producătorilor locali şi pentru a pune într-o lumină nouă turismul, viaţa artistică şi specificul cultural al Batrounului. La sediul asociaţiei, localnicii aduc îşi vând produsele, promovează marfa şi învaţă tehnicile bucătăriei tradiţionale.

**

„Libanul poate fi asemănat cu o grădină imensă şi, dacă ar fi să acceptăm o licenţă, cu un parc de atracţii... geografice. Munţi şi ape, câmpii şi podişuri, canioane şi zone aride, toate acestea fac din Liban un întreg articulat prin superlative”, spune Elena Dinu, producătoarea TVR a emisiunii.

Peştera Jeita este una din minunile lumii subterane, iar de-a lungul anilor a devenit un veritabil motor turistic al Libanului. În anul 1961, Jeita Grotto a devenit un simbol național, atunci când autoritățile libaneze au emis o serie de timbre cu imagini din peșteră, utilizate în promovarea turismului național. Trei ani mai târziu, Jeita era prezentată pe verso unei bancnote de o liră libaneză.

Jeita  este un sistem alcătuit din două peșteri distincte, interconectate, ce acoperă o lungime totală de aproape 9 kilometri. Peșterile sunt localizate în localitatea Jeita, la aproximativ 18 kilometri nord de Beirut. De-a lungul timpului, Peșterile Jeita  au fost modernizate cu tunele de acces și o serie de pasarele pentru a permite accesul turiștilor în siguranță, dar mai ales pentru a evita degradarea mediului natural. Cercetările arheologice au reușit să demonstreze faptul că Jeita avea o funcţie practică încă din antichitate şi unele descoperiri arată că interiorul a fost folosit ca adăpost.

Descoperită în 1836 de reverendul misionar american William Thomson. După ce-a parcurs 50 de metri în interiorul peşterii, el a tras un foc de armă, iar ecourile l-au convins că are de-a face cu o peșteră de importanță majoră.

***

„Cap compas” este un program de televiziune complex care comportă atât valente de ordin turistic cât şi dimensiuni complementare legate de obiceiuri, spaţii culturale, identităţi  ambientale, stil şi rafinament în materie de amenajări ale industriei ospitalităţii, reţete culinare originale, degustări de vinuri şi forme de agrement. Lyon, Madrid, Tanzania, Dubai, Malta, Moscova, Ierusalim sunt destinaţii pe care jurnaliştii TVR Titi Dincă, Emilia Nicolaescu, Ana Preda, Elena Dinu vi le arată la TVR.

Pe TVR+ găsiți toate edițiile din arhiva emisiunii Cap Compas