Decretul nr. 6 din martie 1950 înfiinţa unităţile de muncă în care urmau să fie trimişi cei care îngreunau construirea socialismului în RPR. Marian Jianu, ministru adjunct al MAI, a decis că vor fi internaţi, în afara celor prevăzuţi în textul decretului, şi foşti demnitari ai guvernelor reacţionare, foşti diplomaţi, senatori, deputaţi, prefecţi sau primari.

Internarea în aceste colonii a fost, iniţial, de 24 de luni, dar la 6 august 1953, prin decizia MAI nr. 599, semnată de Nicolschi, pedeapsa administrativă a fost majorată la 60 de luni.

Vasile Ciolpan este numit în mai 1950 director al Penitenciarului politic „Dunărea” (nume conspirativ pentru Sighet). De-a lungul celor cinci ani în care el a condus închisoarea de la Sighet, zeci de deţinuţi politici, foşti demnitari (elita vieţii politice, militare, religioase şi culturale din România), au murit in chinuri greu de descris. Dar în interviul realizat de Lucia Hossu Longin, Vasile Ciolpan spunea că „erau medicamente suficiente, din toate toate categoriile, ceea ce nu se găseau în farmacii (...) De exemplu, Tătărescu a avut o hemoragie, şi când m-a anunţat ofiţerul de serviciu, m-am dus şi când am văzut, m-am speriat. Am venit repede, am luat telefonul şi am chemat pe doctorul de la spital”.

Camil Demetrescu, un fost prizonier îşi aminteşte cum a murit, de fapt, Tătărescu, la Sighet. „Când el s-a îmbolnăvit mai tare, suferea de colită şi de nervi şi alte, probabil. Doctorul a refuzat să intre în celulă şi i-a spus: Trebuie să fii nebun să îmi ceri vizita medicală, eu n-am voie decât să intru la uşă, să constat moartea dumitale”.

Tot Ciolpan este cel care, la Sighet, a avut grijă ca deţinuţii decedaţi să fie duşi la groapă şi înmormântaţi fără forme legale, fără slujbă, în cel mai mare secret. Cea mai mare grijă a sa a fost ca nimeni să nu ştie numele celui decedat, cine a fost sau locul unde a fost înmormântat.

Vasile Ciolpan a absolvit doar trei clase primare şi şcoala de partid de trei luni din Baia Mare. Cu toate astea, în 1950, Ciolpan primeşte gradul de locotenent şi funcţia de comandant al Penitenciarului politic „Dunărea”. Comandantul cu trei clase primare, cel de-al treilea episod al seriei Torţionarii, prezintă profilul celui care a fost pus la conducerea închisorii desemnate să extermine elita intelectualităţii româneşti.

El  a murit în aprilie 2004, la vârsta de 84 de ani.

***

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.